Într-un interviu acordat publicaţiei Investigatoria, primarul Braşovului Allen Coliban vorbeşte despre perspectiva sumbră pe care România o are ca ţară în care protecţia mediului nu este considerată nici acum o prioritate, chiar dacă lumea e sub “cod roşu”.
Fost şef al Comisiei de Mediu a Senatului României, Coliban a relatat despre situaţiile dificile cu care s-a confruntat în domeniul deşeurilor, pentru că ancheta iniţiată pe gropile de gunoi din România, urmată de un raport foarte serios, nici măcar n-a fost luată în seamă iniţial de gruparea PSD-ALDE, majoritară la acel moment în Parlament. Astăzi, el crede că încă nu se face destul în domeniul deşeurilor şi că există riscuri foarte mari, pe care România nu le ia în calcul la modul serios.
„Mai în glumă, mai în serios, […] spuneam că, în ritmul ăsta, o să sfârşim într-un concasor de deşeuri. În calitate de preşedinte al Comisiei pentru Mediu a Senatului am iniţiat o anchetă la gropile de gunoi şi asta într-un moment în care majoritatea parlamentară era covârşitoare în favoarea PSD-ALDE. Şi cumva mi-au dat jucăria asta crezând că o să merg şi eu pe acolo să-mi fac nişte poze. După ce am venit cu un raport de aproape 100 de pagini, nici n-au vrut să mi-l aprobe iniţial, pentru că erau multe probleme identificate şi puse pe tapet. De la mafioţi care ameninţau autorităţile de mediu şi le-au ţinut sechestrate, la comunităţi care nu mai aveau apă în fântână, pentru că trecea pârâul prin groapa de gunoi pe lângă sat”, a declarat Allen Coliban.
În continuare, edilul Braşovului crede că e vitală pentru România înfiinţarea unui DNA al pădurilor, instituţie care ar putea ţine sub control tăierile ilegale. Din păcate, nici în acest domeniu nu există încă reglementări suficient de serioase pentru a pune stop infracţionalităţii atât de bine înrădăcinate. Coliban îşi aminteşte că a fost personal în teren în zona Sucevei, împreună cu un activist de mediu, şi a identificat numeroase moduri prin care furtul de lemn este acoperit în România.
„Cel puţin în ultimii ani există câteva zone fierbinţi când vorbim de tăieri ilegale. Adică, se vorbeşte mult despre Suceava, despre Maramureş, despre Argeş. Pe zona Braşov nu ştiu să vă spun, mă refer la judeţ, pentru că fondul forestier al municipiului este gestionat de o structură din subordinea noastră şi ce am reuşit să facem a fost să oprim nişte proiecte de drumuri forestiere, care ridicau mari probleme pentru comunitate. Şi parte din lupta la nivel local a fost să conving autorităţile, încă din anul pre-electoral să tragă pe linie moartă acest proiect şi am avut o largă susţinere din partea societăţii civile. Am strâns undeva la 11.000 de semnături atunci pentru oprirea acelui proiect. După ce am devenit primar, am reuşit să-i punem cruce definitiv”, a precizat primarul Braşovului.
În ceea ce priveşte problema tăierilor ilegale, Coliban afirmă că a mers inclusiv pe teren să vadă cu ochii lui cum se fură lemnul.
„Am văzut astfel inclusiv cioate îngropate, adică arbori scoşi din pământ cu totul si ce ar fi trebuit să rămână dovada măcelului era dus într-o vale şi îngropat. Sunt elemente care probează existenţa infracţionalităţii în domeniul silvic, pe care le-am folosit şi ca argument pentru a susţine nevoia înfiinţării DNA-ului pădurilor. A fost un proiect pentru care m-am luptat, alături de colegii mei din comisiile juridice, şi pe care sper în continuare să-l văd pus în fapt. Au fost diverse interpretări, că n-avem nevoie de o structură separată, că sunt destui procurori în România şi aşa mai departe. Dovada în teren arată că ai nevoie de oameni pregătiţi special pentru genul acesta de infracţionalitate. Altfel, cineva care se ocupă de hoţi şi criminali şi vede nişte cioate nu poate înţelege ce s-a întâmplat acolo”, a concluzionat Allen Coliban.
Articolul complet aici.