Constantin Niță va merge din nou la DNA să vorbească de împrumutul luat de România de la FMI în 2009

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a constituit un dosar penal referitor la împrumutul pe care ţara noastră l-a luat de la instituţiile internaţionale în anul 2009, potrivit unui răspuns al DNA la o sesizare făcută în luna august de o persoană fizică. În acea perioadă, în luna martie 2009, brașoveanul Constantin Niță era ministrul pentru IMM, Comerț și mediul de Afaceri și a fost unul dintre susținătorii împrumutului ne-necesar de la FMI.
Scrisoarea DNA, obţinută de ziarul BURSA, precizează: „Urmare adresei dumneavoastră din data de 17.10.2016, prin care solicitaţi comunicarea unor date cu privire la plângerea depusă la data de 16.08.2016, vă comunicăm că numărul de dosar penal sub care a fost înregistrată aceasta este 664/P/2016, lucrarea fiind repartizată unui procuror din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”.
Reprezentanţii DNA ne-au explicat că un dosar penal se constituie în urma unor verificări preliminarii care urmăresc să constate dacă faptele reclamate sunt suficiente pentru a fi întocmit dosar penal la DNA.
Dacă nu s-ar fi dovedit acest lucru, atunci procurorii ar fi concluzionat că respectiva speţă nu este de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ne-au mai spus sursele citate, adăugând că, în continuare, vor fi făcute verificări pentru a se decide dacă partea reclamată trebuie pusă sub acuzare sau dacă se impune clasarea cazului. „Constituirea unui dosar penal nu înseamnă că vinovăţia este dovedită, dar este un pas care deja a fost făcut pentru decelarea acestui aspect”, au conchis reprezentanţii DNA.
Conform surselor ziarului, la DNA au fost depuse 270 de sesizări pe această speţă.
Sesizările urmăresc investigarea împrejurărilor în care România a încheiat acordurile cu creditorii externi, respectiv Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a modului în care au fost folosite împrumuturile de la aceste instituţii, în condiţiile în care, în alte state europene au fost lansate investigaţii, inclusiv de natură penală împotriva conducerii băncilor centrale.
Reclamanţii cer dispunerea începerii urmăririi penale pentru infracţiunile de abuz în serviciu, conflict de interese şi constituire a unui grup infracţional organizat. Petenţii mai solicită DNA să aibă în vedere, în această speţă, şi prevederile legii privind siguranţa naţională a României.
Sesizarea precizează: „Apreciez că persoanele responsabile de săvârşirea infracţiunilor semnalate sunt persoanele care au reprezentat Statul Român şi instituţiile publice implicate în perioada 2009-2013, respectiv, Traian Băsescu, Emil Boc, Mugur Isărescu, Lucian Croitoru (consilier pe probleme de politică monetară în cadrul BNR), precum şi orice alte persoane care vor fi identificate în cursul cercetărilor”.
Documentul explică: „Cu toate că în anul 2008 nu se punea problema unui împrumut de la FMI, ipoteza fiind exclusă chiar de către guvernatorul Mugur Isărescu, totuşi, în cele din urmă a fost contractat un credit extern.
Astfel, România a semnat în 2009 un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) de 20 de miliarde de euro.
Conform raportului publicat de Independent Evaluation Office din cadrul Fondului Monetar Internaţional, solicitarea iniţială s-a făcut pentru suma de 44 miliarde euro. Nu a fost prezentată o justificare oficială a deciziei de a contracta un împrumut într-un cuantum atât de ridicat. Prejudiciul suferit de Statul Român este reprezentat de diferenţa de dobândă de 450 de milioane de euro plătită în plus. Prejudiciul total se ridică la 1,8 miliarde de euro, având în vedere că perioada de rambursare a fost de 4 ani. Pentru a ilustra amploarea prejudiciului arăt că această sumă de 1,8 miliarde de euro echivalează cu costul cumulat al autostrăzilor Bucureşti – Comarnic şi Bucureşti – Sibiu, cu costul a cel puţin 6 spitale regionale, reprezentând totodată mai mult de jumătate din bugetul apărării şi, nu în ultimul rând, 1,2% din PIB.