*Pentru că nu poate participa de multe ori la târgurile de produse tradiţionale, pâinea sa este revândută de cei care expun şi la un preţ dublu
Pâinea „Adriana”, primul produs re-atestat ca fiind tradiţional de către Ministerul Agriculturii este produsă manual în proporţie de 80%. O pâine are două kilograme şi costă 10 lei, spune Dan Andronic, consilier juridic al firmei. Pâinea este vândută în magazinele proprii ale firmei din Braşov, Bucureşti şi Sibiu.
Andronic mai spune că la târgurile de produse tradiţionale de multe ori adevăraţii producători nu reuşesc să pătrundă. În schimb, mărfurile tradiţionale sunt cumpărate de la ei şi apoi revândute de diferiţi comercianţi, la preţuri mult mai mari, în târgurile de profil. „Atestatul şi logoul vor ajuta în primul rând consumatorii să facă diferenţa între produsele tradiţionale şi alte mărfuri. La târgurile de produse tradiţionale, pâinea noastră este vândută de alţi comercianţi cu 16-20 de lei”, a susţinut Andronic.
Firma Adriana Pros SRL are 70 de angajaţi într-o fabrică din Ghimbav. Potrivit lui Andronic, atestarea obţinută pentru pâinea sa va ajuta producătorul să-şi vândă mai uşor marfa ca produs tradiţional în afara târgurilor de profil.
„Pâinea tradiţională Adriana” se obţine din făină de grâu albă, care provine din zona Ţara Bârsei, drojdie de panificaţie, sare iodată, cartofi din zona Braşov şi Covasna şi apă, arată Ministerul Agriculturii. Potrivit instituţiei, procedeul de obţinere este tradiţional, respectiv operaţiile de pregătire a materiilor prime şi auxiliare, dozarea acestora, divizarea aluatului, modelarea, baterea cojii, ambalarea care se execută manual.
Odată cu atestatul de la Ministerul Agriculturii, producătorul primeşte şi dreptul a de a afişa pe ambalajul produsului un logo cu inscripţia „Produs tradiţional atestat. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. România”. De asemenea, producătorul respectiv este înregistrat în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT). Folosirea fără drept a logoului se pedepseşte.
Ministerul Agriculturii a abrogat vechiul sistem de atestare a produselor tradiţionale româneşti pentru că nu prevedea controlul şi verificarea modului de producere a produselor care au fost înregistrate în Registrul produselor tradiţionale după verificarea iniţială. Produsul atestat ca tradiţional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, după o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare. De asemenea, produsul trebuie să aibă în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare manuală, toate acestea dovedind un mod de lucru tradiţional.