Grupul francez Carrefour, prezent pe piaţa locală cu o reţea de peste 170 de magazine sub mai multe formate, a dezvoltat la Braşov al doilea „centru de comandă“ din România după Bucureşti, deschizând în oraşul din inima ţării 18 supermarketuri, hipermarketuri şi magazine de proximitate, respectiv o cotă de 10% din totalul reţelei. Gigantul cu afaceri anuale de peste un miliard de euro în România deţine în Braşov magazine sub patru branduri şi trei formate, respectiv un hipermarket Carrefour, şase supermarketuri Market, zece magazine de proximitate Express şi unu Contact.
Braşovul devine astfel „fieful“ Carrefour, în contextul în care piaţa din Bucureşti este dominată clar de belgienii de la Mega Image care au deschis aici circa 70% din totalul de peste 400 de magazine. Belgienii s-au aşezat astfel la parterul blocurilor, ocupând zone-cheie pe segmentul magazinelor de mici dimensiuni, respectiv supermarketuri şi magazine de proximitate. Belgienii au fost singurii care încă de la început şi-au concentrat atenţia pe Capitală şi împrejurimi, în timp ce restul jucătorilor au preferat o abordare naţională. Totuşi, în ultimii ani se observă că în marile oraşe se dau lupte pentru supremaţie, astfel că reţelele dezvoltă adevărate „clustere“, cum este cazul Carrefour la Braşov.
Cu un total de 18 unităţi sub mai multe formate, Carrefour controlează o treime din magazinele retailerilor străini din oraş, urmat de Mega Image şi Profi, care cumulat au mai puţine magazine.
Braşov este unul dintre cele mai mari zece oraşe din România, cu o populaţie de circa 250.000 de locuitori. Mai mult, este şi unul dintre cele mai dezvoltate centre urbane din România, cu un salariu mediu peste media ţării de 380 de euro net şi cu un şomaj mai mic decât media naţională. Braşovul este de asemenea un pol turistic şi „motorul“ judeţului cu acelaşi nume, care a ajuns unul dintre cele mai mari zece judeţe din ţară după cifra de afaceri înregistrată de companii.
Datele macroeconomice justifică astfel strategia Carrefour de a se dezvolta în Braşov, în contextul în care orice retailer îşi stabileşte dezvoltarea în funcţie de salariul mediu din zonă, de şomaj, de puterea de cumpărare, concurenţa şi populaţia dintr-un anumit catchment area. Astfel, înainte de a decide unde vor deschide un nou magazin, retailerii trasează cu un compas zona aflată la 20-30 de minute de magazin şi calculează astfel populaţia din zonă.