Nicușor Dan și George Simion au ajuns cunoscuți prin căi total diferite. Candidatul independent s-a remarcat în anii ’80 ca olimpic internațional la matematică, iar un deceniu mai târziu, candidatul suveranist atrăgea atenția prin acțiunile asociației „Noii Golani”.
Echipa micilor Einsteini, cu făgărășeanul Nicușor Dan
Născut în 1969, în orașul Făgăraș din județul Brașov, Nicușor Dan a fost unul dintre cei mai premiați elevi ai anilor ’80 de la Liceul „Radu Negru” din localitate. Instituția de învățământ se mândrea, la acea vreme, cu o rată de promovare de sută la sută și cu un procent de peste 90% de admitere în învățământul superior pentru elevii de la clasele de matematică-fizică — procentul fiind mai scăzut în cazul celorlalte profiluri.
„De remarcat că elevul Dan Nicușor, din clasa a XI-a, încadrat în lotul de matematică al țării, împreună cu ceilalți cinci coechipieri ai săi, a fost distins cu premiul I la Balcaniada de matematică de la Atena și cu premiul I la Mondialele de matematică de la Havana”, arătau reprezentanții liceului, în publicația Transilvania, din 1987.
În anii 1987 și 1988, performanțele lui Nicușor Dan au atras atenția presei naționale și internaționale. Lotul de olimpici la matematică, din care făcea parte adolescentul aflat în ultimii ani de liceu, a câștigat medalii de aur atât la Olimpiada Internațională de Matematică din Havana (Cuba), în 1987, cât și la cea din anul următor, organizată la Canberra, în Australia. De fiecare dată, Nicușor Dan a obținut punctajul maxim, iar echipa României a reușit să devanseze peste 40 de echipe naționale participante.
Una dintre primele relatări în presa națională despre Nicușor Dan a apărut în 1987, după revenirea lotului național de la Balcaniada de Matematică. Revista Flacăra prelua atunci titlul „Record românesc la Olimpiada micilor Einsteini”, publicat de ziarul grec Etnos, care lăuda performanțele elevilor români.
„Micii Einsteini ai Balcanilor (români, în majoritate) au doborât toate recordurile la Olimpiada de Matematică care a avut loc alaltăieri, la Atena. Elevii din București, Timișoara și Cluj au obținut cele mai mari punctaje, lăsând în urmă celelalte delegații”, scria publicația greacă Etnos.
Într-un interviu acordat ulterior ziarului Argeș, Nicușor Dan, elev în clasa a XI-a la acea vreme, declara că își datorează pasiunea pentru matematică profesorului său din clasele gimnaziale. Adăuga însă, atunci, că are un defect.
„Sunt influențabil. Ca dovadă, nu-mi plac interviurile și am ajuns, totuși, la al patrulea sau al cincilea din viața mea”, afirma acesta, în adolescența sa.
După Cuba, Nicușor Dan a fost medaliat cu aur și în Australia
În vara anului 1988, echipa elevilor olimpici a înregistrat un nou succes internațional, clasându-se pe locul al doilea la Olimpiada Internațională de Matematică, desfășurată între 6 și 23 iulie, în Australia.
„Ediția de la Canberra a înregistrat cea mai largă participare de până acum: 49 de țări au trimis în concurs 268 de elevi, iar alte 8 au avut observatori. Festivitatea de premiere a fost patronată de însuși prim-ministrul Australiei, care a înmânat medaliile de aur”, declara ăn 1988 lectorul univ. dr. Mircea Becheanu, în Scînteia Tineretului.
Nicușor Dan Daniel, elev în clasa a XII-a la Liceul Industrial „Radu Negru” din Făgăraș, și Adrian Vasiu, elev în clasa a XII-a la Liceul de Matematică-Fizică din Cluj-Napoca, au fost elevii români care au obținut premiul I și medalia de aur, cu punctaj maxim, informa publicația.
„Dificultatea a crescut. S-au dat șase probleme, câte trei pe zi, fiecare cu un timp de rezolvare de patru ore, notate cu maximum șapte puncte. Vasiu Adrian și Dan Nicușor Daniel au obținut scorul perfect de 42 de puncte. Problemele au fost echilibrate, variate și în consens cu programele din toate țările participante”, preciza profesorul coordonator al echipei.
George Simion, lider al grupului „Noii Golani”
George Simion s-a născut în 1986, la Focșani, și a absolvit, în 2005, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București. Potrivit biografiei sale, încă din 2004, înainte de a termina liceul, a început să se implice în activități civice.
„Am învățat la unul dintre cele mai bune licee din București, Gheorghe Lazăr. De atunci și până în prezent, am contribuit la promovarea mai multor mesaje în spațiul public – pentru eroii Revoluției: EROII NU MOR NICIODATĂ / RESPECT ’89, pentru Reîntregirea națională – BASARABIA e ROMÂNIA, pentru salvarea unor zone importante, precum Roșia Montană, pentru susținerea școlilor românești din Cernăuți sau Tiraspol, precum și pentru promovarea drepturilor românilor din județele Harghita, Covasna și Mureș. Am mers, firesc, către ceea ce m-a atras”, afirma acesta în cartea sa „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu”.
În 2006, Simion a intrat în atenția presei odată cu înființarea asociației „Noii Golani”, implicată în acțiuni de protest cu tematică unionistă. Una dintre primele sale apariții publice a fost cu ocazia Zilei Naționale a României, la Alba Iulia, pe 1 decembrie 2006.
„Politicienii depun coroane de flori, însoțiți de scandările rimate ale grupului Noii Golani: «Ziua României este ziua noastră / Nu o stricați cu politica voastră» și «1 Decembrie, ziua națională / Nu este o campanie electorală». Liderul George Simion ne-a povestit că au venit din București vreo 30 de băieți din grupul Noii Golani, numit astfel în amintirea «vechilor» golani din ’90, cei din Piața Universității. Protestează împotriva acaparării acestei zile de către politicieni și împart un fluturaș pe care scrie: Basarabia, pământ românesc”, relata Jurnalul Național, în decembrie 2006.
De atunci, acțiunile publice ale grupului condus de George Simion au devenit tot mai frecvente, iar odată cu fiecare eveniment, unele dintre ele controversate, notorietatea sa a crescut. (sursa: adevărul.ro)
