O primă formă a metodologiei prin care se stabileşte modul de creare a centurilor verzi din jurul Bucureştiului şi al celorlalte oraşe din România ar trebui să fie gata până la sfârşitul anului 2025, a afirmat, luni, la un eveniment de specialitate, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului.
„Toată lumea îşi doreşte ca în acest Cod silvic să fie transcris echilibrul între dezvoltarea societăţii, sănătatea populaţiei, protejarea comunităţilor vulnerabile şi dezvoltarea economică. Cred că, după anii de dezbatere, câteodată foarte turbulentă, am ajuns la un rezultat acceptabil. Este adevărat că mai avem multe de făcut. Când spun rezultat acceptabil, mă refer la un proiect drag mie, care se regăseşte acum în Codul silvic, care a început cu Bucureştiul şi judeţul Ilfov, dar care se va extinde în curând şi la celelalte oraşe din România. Este vorba despre centurile verzi, concept pe care într-adevăr, societatea civilă l-a propus, pe care l-am adoptat prin asumare, la cel mai înalt nivel şi pe care am şi început să-l implementăm. Anul trecut am şi început acţiunile de plantare în jurul Bucureştiului”, a declarat Frăsineanu, potrivit Agerpres.
Aceasta a adăugat că este de dorit ca metodologia prin care se stabileşte modul de creare a centurilor verzi din jurul oraşelor să aibă „o putere mult mai mare”.
„Personal, mi-am dorit ca metodologia prin care se stabileşte modul de a crea aceste centuri verzi în jurul Bucureştiului să aibă o putere mult mai mare şi să fie puţin grăbită, am inclus această metodologie în planul de priorităţi al Comitetului Interministerial pentru Schimbări Climatice. În felul acesta, la sfârşitul anului 2025, pentru că acesta este deadline-ul, va trebui să avem şi o primă formă a acestei metodologii şi este important pentru că acelea vor fi pâlcuri de pădure care ne vor asigura pe noi că avem atât spaţii în care putem să ne recreăm, dar şi că avem spaţiile necesare, în care să respirăm un aer cât mai curat”, a spus reprezentanta Guvernului.
În viziunea consilierei de stat, „în momentul în care suntem deschişi şi corecţi unii cu alţii, primim feedback-ul de care avem nevoie şi ajutorul de care avem nevoie pentru a proteja cea mai înaltă formă de existenţă naturală – pădurea”.
Un consorţiu format din Universitatea Transilvania din Braşov – Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, WWF România, ASFOR, Asociaţia Administratorilor de Arii Naturale Protejate din România (ANANP), Asociaţia Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei (APAPET), Asociaţia Administratorilor de Păduri din România (AAP) şi Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR) organizează, luni, conferinţa de specialitate cu tema „Pădurile – pilon central al viitorului investiţiilor verzi în Europa”.
