7 milioane de euro a adunat statul în tot anul 2024, la nivelul întregii țări, din industria HoReCa, din impozitul pe bacșiș, potrivit Ministerului Finanțelor. Parlamentarii susțin că impozitarea cu 10% a bacșișului a fost un eșec, propunând un proiect de lege care să elimine impozitul. Inițiatorii proiectului spun că statul a obținut venituri mult sub estimările inițiale, a crescut costurile firmelor din HoReCa și a mărit prețurile pentru client, scrie ziare.com.
Într-o analiză Hotnews, veniturile din impozitarea bacșișurilor sunt sub cele încasate anul trecut doar de Primăria București din parcări. Senatorul liberal Mihail Veștea a semnalat luna trecută într-o interpelare către Ministerul de Finanțe, condus de Tanczos Barna, că în Parlament și în spațiul public au loc discuții despre renunțarea la impozitarea bacșișului, un subiect cu efecte directe în HoReCa. Dată fiind intenția renunțării la acest impozit, senatorul a solicitat Finanțelor să răspundă la mai multe întrebări privind impactul asupra economiei de la introducerea sa, în ianuarie 2023, și până în prezent, sumele încasate și dacă ministerul susține renunțarea la acest impozit, arată sursa citată.
„Valoarea totală a sumelor cuprinse în declarațiile D100 aferente anului 2023 au fost de 30,21 milioane de lei, iar pentru anul 2024, în sumă de 34,64 milioane de lei”. Spre comparație, Primăria București a încasat în 2024 suma de 73 de milioane de lei pe parcări, potrivit Ziarului Financiar. Ministerul de Finanțe nu a adoptat oficial o poziție cu privire la renunțarea la impozitarea bacșișului, dar arată ce sumă s-ar pierde la buget, fapt ce ar impune măsuri de compensare prin majorarea altor venituri bugetare.
„Precizăm că proiecția veniturilor bugetare pe anul 2025 și pe termen mediu are la bază prevederile legislative în vigoare, inclusiv efectele bugetare privind impozitarea bacșișului, iar măsura de eliminare a impozitului pe sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați generează în anul 2025 un impact negativ asupra veniturilor bugetare de circa 32 milioane de lei, ceea ce ar impune adoptarea unor măsuri de compensare a impactului bugetar negativ prin majorarea altor venituri bugetare”, se arată în răspunsul Ministerului de Finanțe, potrivit sursei citate.
Argumentele parlamentarilor care susțin renunțarea la impozit
La începutul lunii martie, zeci de senatori USR și un senator PNL au depus un proiect de lege pentru eliminarea impozitului pe bacșiș, relatează Hotnews. Inițiatorii proiectului susțin că „în ciuda intenţiei inițiale de a aduce fonduri suplimentare la bugetul statului, această măsură a crescut costurile de conformare pentru operatorii economici și a avut un impact direct asupra preţurilor pentru clienți”.
„Implementarea legii privind impozitarea bacşişului a fost un eșec evident. Veniturile statului din impozitarea bacşişului sunt mult sub estimările inițiale și nu corespund nici măcar celor mai pesimiste prognoze. În primul an de aplicare, Guvernul a încasat impozit pe bacșiș de sub 30 milioane de lei, o sumă de trei ori mai mică decât estimările iniţiale”, se arată în expunerea de motive. Parlamentarii argumentează că impozitarea bacșișului a crescut povara administrativă pentru firmele care dețin baruri și restaurante, fapt ce a dus la creștere prețurilor pentru clienți, firmele fiind „impinse să își justeze politica de prețuri pentru a compensa costurile suplimentare generate de impozitare”.
„În contextul impozitării bacșișului, chelnerii și clienţii sunt cei mai afectaţi”, mai susțin cei de la USR și PNL, argumentând că chelnerii pierd o parte semnificativă din veniturile lor, iar clienţii se confruntă cu preţuri mai mari și, uneori, cu servicii de calitate inferioară, deoarece chelnerii sunt descurajaţi să ofere servicii suplimentare. Inițiatorii proiectului mai susțin că bacşişul este, în esenţă, o sumă de bani oferită în mod voluntar de către clienți în semn de apreciere pentru serviciile primite și că „în unele țări din Uniunea Europeană, precum Franţa sau Italia, bacşișul nu este impozitat, aceasta find o practică comună și acceptată ca un obicei social”.
Proiectul de lege a primit deja avize favorabile de la Consiliul legislativ și de la Consiliul Economic și Social. După ce va fi dezbătut în Senat, va fi trimis apoi în Camera Deputaților, for decizional.
