Brașoveanul Mihai are 21 de ani și nu a avut deloc o viață ușoară. După ce a fost abandonat de mamă la doar câteva luni de la naștere, a ajuns într-un centru de plasament din Lunca Câlnicului. Iar apoi, sub cerul liber timp de 8 luni, când nu a avut nimic, nici măcar de mâncare.
„După plecarea din centru am stat o lună la penitenciar, deoarece am furat de mâncare și alte chestii. Nevoia m-a făcut să fac gesturi extreme în perioada când am stat 8 luni pe stradă, anul trecut. Acum stau într-o chirie pe care mi-o plătește cineva”, spune Mihai, care i-a scris Azotei Popescu, președintele Asociației Catharsis, în speranța că aceasta îi va întinde o mână de ajutor.
Vrea să muncească, dar nimeni nu-l angajează
Tânărul vrea să-și găsească un loc de muncă, dar se plânge de faptul că nimeni nu vrea să-l angajeze.
„Vă rog frumos să mă înțelegeți că vreau să muncesc, dar nu mă angajează nimeni, mai ales acum când port o brățară electronică la picior. Fiind monitorizat, nu pot sa ies din județ și nu mă angajează nimeni. Aș avea nevoie de mâncare, dacă puteți”, completează el.
Mihai ar vrea să dea examenul de Bacalaureat, ca să „intre în rând cu lumea”. Spune că după ce-și va găsi un loc de muncă, își va îndrepta atenția și către școală, dar deocamdată trebuie să se lupte pentru supraviețuire.
„Am 2 săptămâni de când m-am eliberat de la penitenciar. Am ajuns la concluzia că mai bine cer ajutorul, decât să intru din nou în pușcărie. Statul nu m-a ajutat cu nimic timp de 18 ani cât timp am fost instituționalizat”, a adăugat băiatul.
El a apelat la ajutorul Asociației Catharsis, conduse de profesoara Azota Popescu, cea care toată viața s-a pus în slujba orfanilor. Însă, cea mai mare luptă a dus-o cu sistemul din România. Azota Popescu a modificat de mai multe ori Legea adopției, sprijinită de parlamentari și alte ONG-uri. Totuși, spune că este departe de ceea ce ar trebui să fie această Lege, deoarece proiectele au suferit modificări de la propunerile inițiale până la votul final.
„Reacțiile imediate, valul puternic de comentarii critice la adresa sistemului demonstrează și de această dată incapacitatea statului român de a gestiona situația copiilor abandonați.
Refuzati de proprii părinți, refuzati chiar si de rudele pană la gradul patru, acesti copii devin copiii nimănui, nici măcar ai statului, din moment ce viața lor este ascunsă într-un dosar timp de 18 ani.
„Cei mai mulți ajung pe drumuri, pradă ușoară a sărăciei și a disprețului uman”
Deși, după dreptul de a se naște, fiecare copil are dreptul legal, sacru și constituțional să crească într-o familie proprie și permanentă, totusi statul preferă să-i țină <<suspendați>> în sistem până la majorat, în loc să le găsească o familie de adopție. Și iată rezultatul: cei mai mulți ajung pe drumuri, pradă ușoară a sărăciei și a disprețului uman. Pentru a supraviețui, mulți fură si ajung după gratii, asa cum i s-a intamplat si lui Mihai. Iar la ieșire din penitenciar… încotro …Doar omenia poate să fie răspunsul. Și <<bună credintă>> completează Mihai care se află acum la Catharsis”, a explicat pentru Biz Brașov Azota Popescu, președintele Asociției Catharsis.
Și totuși, mai există compasiune și bunătate. Oamenii au reacționat imediat, după ce Azota Popescu a publicat pe facebook mesajul lui Mihai.
„Valul de indignare și în special ofertele de pe Facebook l-au încurajat pe Mihai. Si s-a bucurat mult, văzând că încă mai există omenie, dragoste, respect și speranță. Se simte valorizat, văzând atitudinea opiniei publice, și total dezgustat de instituția numită Protecția copilului.
Are multe de spus despre răul făcut de sistem și consideră că a sosit momentul să strige în gura mare.
Ar vrea să spună ceva si despre binele și omenia cunoscute după ieșirea din penitenciar, cănd nu știa incotro ? Oameni de bine i-au iesit in cale și după postarea de pe Facebook.
Le mulțumim brașovenilor care au încredere in Recomandarea semnată de mine. Mihai a participat la primul primul interviu chiar astăzi. Marți, 22 aprilie începe munca”, a transmis Azota Popescu, președintele Asociației Catharsis.
