Cum recunoaștem depresia la locul de muncă? Nu e întotdeauna ușor de observat, pentru că fiecare își poartă propriile lupte interioare. Totuși, devine mult mai vizibil atunci când, în contrast cu entuziasmul și eficiența colegilor, un membru al echipei începe să manifeste încetinire generală, lipsă de sens sau ineficiență.
Ce înseamnă „depresia la locul de muncă”? Depresia la locul de muncă nu este doar o stare de oboseală trecătoare sau o scădere a motivației, ci un cumul de tristețe persistentă, epuizare mentală și convingerea că nimic nu mai are sens în ceea ce faci. Acest fenomen complex poate fi alimentat atât de factorii personali (predispoziții emoționale, istorii traumatice), cât și de cei profesionali (burnout, mediu toxic, lipsa recunoașterii), conform avocatnet.ro.
Simptome și mecanisme specifice depresiei
O dispoziție deprimantă (tristețe prelungită), lipsă de energie, tulburări neuro-vegetative (tulburări de alimentație, de somn sau de ritm), dar cel mai relevant (și, totodată, subtil) simptom este anhedonia – în termeni simpli, pierderea capacității de a ne bucura de plăcerile obișnuite. Practic, nu mai simțim plăcere: activitățile care înainte ne bucurau devin, brusc, indiferente.
Există, de asemenea, o categorie aparte de persoane care pot dezvolta mai ușor simptome depresive, mai ales atunci când au o anumită structură emoțională și temeri inconștiente intense: teama de conflict, frica de a pierde relații importante („dacă mă cert cu cineva, îl voi pierde definitiv”), teama de greșeală sau de a impune limite. Din cauza acestor frici, o persoană cu o predispoziție depresivă întâmpină mari dificultăți în a spune „nu” și în a fi fermă, ajungând să se supraîncarce cu sarcini dificil de gestionat și, în timp, să se epuizeze.
Într-un context de birou, aceste simptome pot fi observate sub mai multe forme:
- Epuizare constantă
Persoana afectată se simte obosită încă de la primele ore. Orice sarcină, oricât de simplă, pare un efort greu de dus la capăt. - Scăderea motivației și a implicării
Proiectele care altădată stimulau entuziasm nu mai trezesc nicio emoție pozitivă. Angajatul nu mai vorbește cu pasiune despre munca lui și își exprimă din ce în ce mai rar ideile sau inițiativele. - Dificultăți de concentrare și luare a deciziilor
Observi unele întârzieri sau erori repetate în sarcinile zilnice, iar omul din echipă pare mereu copleșit, chiar și când trebuie să rezolve lucruri banale. - Atitudine negativistă sau iritabilitate
Criticile, fie ele și constructive, sunt resimțite mai acut. Reacțiile pot fi defensive, iar sensibilitatea la orice comentariu crește semnificativ. - Retragere și evitarea contactului
Angajatul preferă să lucreze izolat, să lipsească de la discuții de grup și să-și scurteze interacțiunile cât de mult posibil. Dacă înainte te puteai baza pe el să fie „sufletul” echipei, acum pare că dispare în fundal.
Cauzele depresiei: reactive versus structurale
Depresia nu are o singură sursă, ci se poate manifesta din mai multe motive, care țin atât de evenimentele de viață, cât și de modul în care am fost obișnuiți să facem față stresului încă din copilărie.
- Depresia reactivă apare ca urmare a unui eveniment traumatic sau stresant din prezent. De exemplu, pierderea unei persoane dragi, pierderea locului de muncă ori alte schimbări bruște și dureroase pot genera un episod depresiv, deoarece perturbă echilibrul emoțional de moment.
- Depresia structurală se formează, de regulă, în copilăria timpurie și este legată de o pierdere emoțională profundă asociată unei persoane de atașament sau, uneori, de o hiperprotecție care a creat dependență. Atunci când un copil nu e lăsat să se confrunte cu micile dificultăți firești și să-și dezvolte propriile strategii de rezolvare a problemelor, apare un tipar de vulnerabilitate emoțională ce poate favoriza tendințele depresive la maturitate.
Aceste rădăcini profunde pot explica de ce, în același mediu organizațional, unii oameni își revin rapid după un eșec, în timp ce alții sunt mult mai afectați și riscă să dezvolte simptome depresive pe termen lung.
Convingeri cognitive asociate
Pe fondul acestor dinamici emoționale (relațiile de atașament din copilărie) pot apărea convingeri cognitive negative, care se împart de regulă în două categorii: introiective și anaclitice.
- În forma introiectivă, persoana se autoevaluează dur și repetă idei precum „nu sunt suficient de bun”, „sunt defect”, „sunt rău”, evidențiind vinovăția și autocritica excesivă.
- În versiunea anaclitică (termen derivat din grecescul „a se sprijini pe”), individul se confruntă cu un sentiment de gol interior și de dependență relațională, exprimat prin convingeri precum „am un gol interior”, „trăiesc o lipsă interioară”, „sunt singur, am nevoie de o relație”.
Aceste tipare de gândire pot intensifica starea depresivă, mai ales dacă nu sunt conștientizate și adresate în mod adecvat.
Ce efect are depresia asupra climatului din organizație
- Productivitate afectată
Efortul suplimentar pentru restul colegilor este inevitabil atunci când cineva din echipă nu mai poate performa ca înainte. În timp, scade randamentul general, iar sarcinile se tot rearanjează pentru a acoperi golurile. - Comunicare tensionată
În lipsa unui dialog clar, o persoană copleșită poate părea distantă sau necooperantă. De aici pot apărea neînțelegeri, mici conflicte ori resentimente mocnite. - Rotație de personal
Fără suport și soluții concrete, angajații care se simt copleșiți se gândesc rapid să plece, ceea ce obligă echipa să se reorganizeze și să recruteze din nou. Uneori, și colegii devin nemulțumiți de presiunea suplimentară și încep să-și caute altceva. - Scăderea încrederii în sine și a performanței
Un angajat cu o imagine de sine deficitară, care nu mai are încredere în propriile abilități, va înregistra un randament redus. Această nesiguranță alimentată de depresie se resimte la nivelul întregii echipe, care trebuie să compenseze pentru sarcinile neîndeplinite și, în timp, ajunge să se confrunte cu stres suplimentar și rezultate sub așteptări. - Imagine știrbită pentru companie
Un loc de muncă perceput ca stresant ori lipsit de susținere va primi reacții negative în piață și pe rețelele profesionale, îndepărtând candidații talentați.
Ce poate face un manager pentru a susține echipa și a-și gestiona propriile vulnerabilități
- Conștientizează-ți stresul managerial
Poate termenele-limită și așteptările venite de sus te fac mai rigid. În momentul în care îți dai seama de presiunea pe care o transmiți mai departe echipei, poți iniția discuții cu superiorii sau un mentor. - Învață să delegezi și să oferi autonomie
Teama de eșec ori neîncrederea în competențele celorlalți se pot transforma într-un control excesiv, care agravează starea de stres a oamenilor. Prin delegare și libertate asumată, se creează un climat mai puțin sufocant. - Abordează subiectul deschis
Oricât de grea ar fi perioada, e important să existe întâlniri sau discuții în care membrii echipei să se simtă în siguranță dacă vor să vorbească despre cum se simt. Astfel, poți preveni multe tensiuni. - Oferă feedback echilibrat
Aprecierea și recunoașterea progreselor chiar contează. Criticile și corecțiile sunt normale, dar trebuie completate cu observații pozitive, astfel încât oamenii să se simtă valoroși. - Caută resurse profesionale
Poți pune la dispoziție sesiuni de consiliere, workshopuri de dezvoltare emoțională ori discuta cu un psiholog pentru un parteneriat. Aceste investiții se vor întoarce sub formă de productivitate și loialitate. - Lucrează la propriile blocaje
Dacă managerul e tot timpul tensionat din cauza propriei temeri de eșec sau a unei lipse de încredere în echipă, oamenii vor simți și își vor pierde ei înșiși siguranța. Prin dezvoltare personală și eventual terapie, poți învăța să gestionezi mai bine presiunea și să-i sprijini pe ceilalți.
Ce poate face un angajat pentru a gestiona depresia și a preveni un mediu și mai toxic
- Fii atent la propriile reacții
Dacă te surprinzi că te iriți mai ușor, că nu mai ai energie sau că îți e greu să te concentrezi, notează ce s-a întâmplat. Conștientizarea e primul pas spre a găsi soluții. - Cere sprijin și comunică
Dacă simți că nu mai poți face față volumului de sarcini, spune-i managerului și oferă idei concrete despre cum s-ar putea îmbunătăți situația. Ai putea fi surprins de cât de mult ajută un dialog deschis. - Gestionarea vulnerabilităților personale
Experiențele trecute – critici aspre, respingeri sau presiuni din copilărie – te pot face să reacționezi disproportionat la stres. Un proces de consiliere ori exerciții de conștientizare emoțională ajută mult în astfel de situații. - Crearea unei micro-culturi pozitive
Chiar dacă nu ai o poziție de conducere, poți contribui la o atmosferă mai bună. Un gest de sprijin, un schimb de idei ori o pauză la cafea împreună pot conta enorm pentru cineva care se luptă cu depresia. - Stabilește limite și prioritizează
Vorbește cu superiorul sau cu echipa despre ce poate fi reorganizat. O abordare rațională a volumului de muncă, cu termene-limită mai clare, reduce anxietatea și oboseala cronică. - Ia în calcul o schimbare
Dacă ai încercat să comunici și să cauți soluții, însă nu se schimbă nimic, poate fi momentul să iei în considerare un alt rol sau o altă companie. Sănătatea ta emoțională merită protejată.
Tratament sau opțiuni de ajutor
Depresia, fie ea reactivă sau structurală, poate fi adresată cu succes prin diferite forme de suport și intervenție. Printre strategiile esențiale se numără:
- Lucrul pe conștientizarea și elaborarea fricilor
Teama de eșec, de pierdere, de a spune „nu” sau de a stabili limite sunt blocaje frecvente. Terapia (individuală sau de grup) și sesiunile de autocunoaștere pot ajuta la identificarea și gestionarea acestor blocaje. - Conștientizarea convingerilor cognitive și a patternurilor inconștiente
Înțelegerea și reformularea gândurilor de tip „nu sunt suficient de bun” ori „am un gol interior” pot reduce semnificativ intensitatea depresiei. - Punerea emoțiilor în cuvinte și descărcarea prin vorbire
A vorbi despre ceea ce trăim ne ajută să găsim noi sensuri experiențelor traumatice prin care am trecut. Acest proces de exprimare liberă poate conduce la o reinterpretare mai sănătoasă a trecutului. - Pași către independență și autonomie
Dependența de părerile sau de atenția celorlalți accentuează vulnerabilitățile. Prin terapie și schimbări graduale, se pot dezvolta resurse interne care sporesc autonomia, încrederea în sine și capacitatea de a face față provocărilor. - Psihoterapia individuală
Poate fi de orientare cognitiv-comportamentală, psihodinamică sau integrativă. Important e ca persoana să aibă un spațiu sigur unde să își exploreze dificultățile și să își redobândească echilibrul emoțional. - Intervenții de grup sau coaching
Atunci când compania investește în workshopuri, grupuri de sprijin sau coaching pentru angajați, se creează un cadru favorabil pentru discuții deschise și pentru a găsi soluții împreună. - Sprijinul managerial
O abordare umană și empatică din partea conducerii poate încuraja angajații să vorbească despre problemele lor, să ceară ajutor și să lucreze la dezvoltarea lor personală și profesională.
De ce contează să abordăm depresia la locul de muncă
Într-o companie, fiecare om contează, iar depresia nu e un semn de slăbiciune, ci un semnal de alarmă. Când oamenii se simt ascultați și susținuți, rămân motivați, iar echipa funcționează la un nivel optim.
Ignorată, depresia se poate agrava, afectând nu doar viața personală a celui care suferă, ci și atmosfera generală din organizație. De la productivitate și inovație până la retenția talentelor, toate suferă dacă problema nu este recunoscută și abordată.
Când, în schimb, companiile aleg să-și sprijine oamenii prin dialog deschis, resurse de specialitate și o cultură axată pe respect, rezultatele se văd atât în bunăstarea emoțională a echipei, cât și în performanțele de ansamblu. Scopul final rămâne să ne recăpătăm sensul și bucuria de a lucra împreună.
