Muntele Tâmpa străjuieşte oraşul şi, spune legenda, a adăpostit un balaur înaripat în grota „Bethlen”. Era groaza Braşovului Medieval pentru că atunci când era înfometat zbura în cetate şi vâna animale şi oameni.
Se spune că fiul unui jude a mers odată în apropierea zidului cetăţii, într-un loc ferit şi liniştit ca să poată învăţa predica. Balaurul i-a auzit glasul, a coborât din Vârful Tâmpa şi l-a înghiţit pe loc. Un tânăr viteaz a umplut o blană de viţel cu var stins şi l-a momit pe balaur imitând sunetele făcute de viţei când pasc liniştiţi pe pajişti. Balaurul a venit în goană, a înhăţat viţelul-capcană şi s-a dus să îşi potolească şi setea la izvor.
Varul a început să se încingă, iar balaurul a fost înfrânt. Tânărul fiu al judelui încă mai trăia şi a fost salvat. Se spune că imediat după moartea balaurului au apărut o mulţime de şopârle care pot fi întâlnite şi acum în rezervaţia naturală Muntele Tâmpa: şopârla de munte, salamandra sau tritonul carpatic. Priveşte cu mare atenţie dacă urci pe Tâmpa, ai grijă pe unde calci: „dacă vezi o şopârlă, îţi poartă noroc timp de un an, dacă îi faci rău vreuneia, îţi aduce ghinion trei ani”, spunea o vorbă din bătrâni.
În peştera din stânca Tâmpei a fost amenajat pe la 1890 un restaurant cu berărie, ce ulterior avea să primească denumirea de Bethlen, după András Bethlen, ministrul agriculturii maghiar care vizitase Braşovul în 1891. După anul 1948 s-a numit „Cabana-restaurant Tâmpa”. Pe 23 martie 1977, cabana a ars în întregime.
