Adepții lui Georgescu au început să dea foc la zăpadă. „Au pus cipuri în ea”

Pentru că nu au minime cunoștințe de fizică, unii români au început să se minuneze pe TikTok că zăpada nu se topește rapid. În încercarea de a demonstra că ninsoarea ar fi artificială și contaminată cu plastic, unii o ard cu bricheta, alții o testează în chiuvetă sau chiar pe grătar.

„O să iau zăpadă și o să fac un bulgăre mai micuț. Și explicați-mi și mie de ce nu mă ud pe mână. Deci mi se pare ceva incredibil. O să-l iau în casă să văd dacă se topește. Deci nu știu ce zăpadă e asta și de ce nu mă ud pe mână”, spune o tânără în filmulețul postat pe TikTok, conform Antena3.

Alți doi internauți s-au filmat dând foc unui bulgăre de zăpadă. „Incredibil, nu se topește zăpada. Mai zi tu că nu suntem urmăriți de Ministerul Educației. Au băgat cip în zăpada asta”, spune femeia în timp ce încearcă să topească gheața cu un arzător.

Un alt bărbat încearcă să facă trendul și pune bulgărele de zăpadă pe aragaz, arătând că ea chiar se topește și nu este „falsă”, așa cum pretindeau alți internauți.

„O să iau zăpadă de aici de pe jos. Și haideți să mergem în casă să vedem dacă se topește. Și acum o să o pun pe aragaz. Deci să nu credeți că e minciună, nu are nimic zăpada”, spune un bărbat după ce face experimentul.

„Hai, mă, că la mine se topește. Cred că doar la voi dau cu plastic, că la mine nu”, mai spune o femeie.

Profesorul de fizică Cristian Presură a explicat fenomenul, la Kanal D: „Fizica o cunoaștem în general prin interacțiune directă cu lucrurile din jur. Nu ne așteptăm ca o gheață să se topească instantaneu. De ce? Pentru că ea are o căldură latentă, deci practic este vorba de foarte multă energie care trebuie pusă ca apa să fie topită, ori asta ia timp”.
În plus, căldura trece greu prin gheață pentru că aceasta e un bun izolator termic, cum ne-o demonstrează și igloo-urile.

Marinoiu Marian: „Nu imi vine sa cred ca trebuie sa explic asta: Zăpada este compusă din cristale de gheață care conțin un volum mare de aer între ele. Aerul are o conductivitate termică foarte scăzută (aproximativ 0.024 W/m·K), ceea ce înseamnă că transferul de căldură prin zăpadă este ineficient.

Astfel, doar stratul exterior este expus direct la căldură, iar restul masei de zăpadă rămâne rece.
În loc să se topească imediat în apa lichidă, o parte din gheață poate suferi sublimare, adică trecerea directă din stare solida în stare gazoasă.

Acest fenomen este accelerat de căldura intensă aplicată local pe o suprafată mică.
Flacăra unei brichete produce funingine (particule de carbon negru), mai ales dacă arde hidrocarburi incomplete. Aceste particule sunt depuse pe suprafața zăpezii, ceea ce explică de ce pare să devină neagră în loc să se topească imediat.

Căldura emisă de flacără se transmite prin radiație și convecție, dar contactul direct dintre flacără și zăpadă nu este uniform. O mare parte din căldură se pierde în aer înainte de a putea încălzi suficient zăpada pentru a o topi rapid.

Dacă se aplică o sursa de căldura intensa, se poate forma un strat subțire de vapori între flacără și gheață, reducând transferul eficient de căldură. Acest fenomen este asemănător cu efectul Leidenfrost observat la picăturile de apă care „dansează” pe o suprafață fierbinte.

În concluzie, zăpada nu se topește imediat sub flacăra brichetei deoarece conductivitatea termică a zăpezii este redusă, sublimarea poate avea loc înaintea topirii, iar funinginea rezultată din arderea incompletă a combustibilului din brichetă se depune pe suprafață, făcând ca zăpada să pară neagră
Na, aveti explicatia de la un inginer! SA NU VA MAI AUD!”