Indiferent de numărul popririlor, suma ce i se poate reține lunar unui salariat nu poate fi mai mare de jumătate din salariul lunar net.
În cazul în care un salariat are o datorie la un creditor (de pildă, o bancă), acesta din urmă poate solicita angajatorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, aplicarea unei popriri pe salariu, prin care se plătește lunar o parte din datorie.
Mai exact, așa cum scrie în Codul de procedură civilă, „poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul”, notează avocatnet.ro.
Același act normativ stabilește și care poate fi obiectul popririi. Concret, pot fi supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile.
Când vine vorba despre limitele popririi, Codul de procedură civilă stabilește că sumele reținute din salariu nu trebuie să depășească anumite valori. Astfel, popririle pe salariu, pensie sau alte venituri trebuie să se încadreze în următoarele limite:
- până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;
- până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Totuși, dacă sunt mai multe popriri aplicate asupra aceluiași salariu, suma ce se poate reține nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al datornicului, indiferent de natura creanțelor.
De fapt, se reține jumătate din salariul net pentru toate popririle, această sumă fiind împărțită apoi între creditori, în funcție de datoria existentă la fiecare dintre aceștia.