În anii ‘70, după vizitele la uzinele Citroen din Franța, materialele aduse în țară, au permis specialiștilor români să își îmbunătățească fără a cheltui suplimentar, componente ale autoturismelor Dacia și, mai târziu, ale Oltciturilor produse în România, potrivit lui Ion Mihai Pacepa, șeful spionajului românesc în „epoca Ceauşescu”.
Din Germania de Vest, spionii români ar fi reușit să fure informații despre tehnologia pe care au putut să o integreze în producția metalurgică, reducând astfel, cu milioane de euro, costurile de producție, notează adevarul.ro.
Au copiat planuri și design-uri ale unor reactoare nucleare și ale sistemelor lor de securitate, dar și planurile de construcție a unei instalații de producție a apei grele, pentru uzine nucleare, și a unei fabrici de artilerie.
Uzine ridicate cu ajutorul planurilor furate din Occident
Industria chimică a obținut cele mai mari beneficii de pe urma spionajului industrial practicat de România, completa Pacepa.
Operațiunile de spionaj au contribuit la construcția uzinelor din Borzești, de polistiren, din iași (lână sintetică și poliuretan), din Brașov (melamină și materiale fotosensibile), din Codlea (de coloranți), de la Victoria (explozivi) și București (cauciucuri).
„În 1978, Guvernul Român a analizat rezultatele unui deceniu de activităţi ilegale şi a văzut că producţia a fost într-adevăr impresionantă: mai mult de 35 la sută din inventarul şi progresul industrial naţional era datorat, cel puţin în parte, spionajului. Uzine chimice care produceau polistiren, poliuretan, piele sintetică, melamină, coloranţi, explozivi, anvelope radiale şi materiale fotosenzitive au fost construite în toate regiunile ţării”, relata Ion Mihai Pacepa.
Industria metalurgică și farmaceutică au profitat, de asemenea, de spionajul industrial și furturile de tehnologie, arăta fostul general din cadrul DIE.
„Numeroase fabrici noi de produse medicale şi farmaceutice au fost urmate de un număr impresionant de instalaţii metalurgice noi pentru fabricarea oţelurilor şi aliajelor superioare, carbidului şi aliajelor neferoase, la fel şi de oţelării şi lamionare moderne şi o industrie nouă-nouţă a aluminiului. Echipamente digitale noi, motoare din aliaje uşoare şi motoare noi diesel au fost şi ele rezultate ale operaţiunilor de informaţii. Industria nucleară a raportat că a primit destule informaţii pentru a construi o instalaţie de producere a apei grele şi 30 la sută din componentele reactoarelor nucleare”, arăta Pacepa.
