Având randament negativ, înseamnă că Pilonul I de pensii este de fapt o taxă, și mai puțin un beneficiu pentru contributori, arată un studiu al CFA România, asociație care reunește cei mai titrați analiști financiar-bancari. Abia de la 74 de ani devine rentabil, după această vârstă randamentul Pilonului I crește și ajunge la puțin peste 5% în cazul unui participant care apucă, dacă apucă, vârsta de 90 de ani, conform studiului citat de hotnews.ro. Aceasta este una din explicațiile faptului că oamenii nu se simt atrași să muncească (rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă este foarte redusă), spun autorii studiului. CFA și-a bazat calculele pe situația unui angajat cu salariul mediu pe economie, care are acum vârsta de 25 ani și va contribui timp de 39 de ani, până la ieșirea la pensie la 65 de ani.
Autorii studiului spun că în anii care vin, Guvernul va trebui să rezolve câteva mari probleme care vor apăsa asupra finanțelor țării.
Prima problemă: Demografia
Așa cum arată proiecțiile Eurostat, populația României va scădea cu aproximativ 20% în următorii 50 de ani, iar o pondere importantă în cadrul acesteia o vor avea vârstnicii (peste 65 de ani) – aproximativ 30%. Prin urmare, sistemul de pensii va avea mai mulți beneficiari, însă tot mai puțin contribuitori, datorită unor fenomene complexe care țin de sporul de natalitate și de emigrația netă. În plus, speranța de viață va crește și ea, de la 75 de ani în prezent, la 85 de ani, în medie, în următorii 50 de ani.
La o vârstă reală de pensionare din prezent de aproximativ 60 de ani (conform INS), statul plătește pensie timp de 15 ani. În viitor însă, va plăti 25 de ani (dacă vârsta de pensionare nu se va modifica), iar acest efort va fi completat și de un efort suplimentar al sistemului de sănătate, deoarece speranța de viață sănătoasă va fi de 70 de ani.
Trebuie avute în vedere schimbări ale sistemului de pensii, spun cei 4 economiști care au făcut analiza. În primul rând, trebuie calculat efortul bugetar necesar pentru plata pensiilor pe intervale lungi și foarte lungi de timp (de 30 – 50 de ani), ținând cont că speranța de viață este în creștere.
Deși vârsta de pensionare în România este 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, vârsta reală de pensionare este mult mai mică (aproximativ 60 de ani).
Astfel, este absolut necesară o creștere graduală a vârstei de pensionare (recomandarea aparține autorilor analizei), în linie cu proiecțiile privind speranța de viață și cu tendințele de pe piața muncii.
Însă, atrag ei atenția, în acest scenariu randamentul implicit al Pilonului I va deveni și mai nefavorabil. Practic, Pilonul I va rămâne ca o taxă pentru protecție socială, nu un beneficiu pentru contributor.
A doua problemă: Nu știm să economisim
Fără o economisire consistentă, sistemul public de pensii nu are cum să asigure pensii rezonabile, în linie cu costul vieții, pentru toți cei care vor avea dreptul de a încasa pensia.
Peste jumătate dintre românii care pun bani deoparte își țin economiile în numerar, sau „la saltea”, potrivit unor studii recente. „În metrou am văzut că dacă ai nevoie financiară, în 30 minute ai credit și nu mai trebuie să economisești”, spune și directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională.
Economisirea pentru pensie trebuie să se desfășoare pe termen foarte lung (peste 25 de ani, în medie), arată analiza CFA România. Prin urmare, recomandă documentul, ar fi indicată creșterea economisirii prin măsuri obligatorii (cum ar fi creșterea treptată a contribuției la fondurile Pilon II), sau cvasi-obligatorii prin fonduri facultative (Pilon III) sau pensii ocupaționale (Pilon IV) precum și încurajarea planurilor de pensii și economii voluntare pentru angajați prin deduceri fiscale. Mai multe detalii despre acest studiu, aici.
