Este haos după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind consumul de droguri la volan. Poliția rutieră susține că procedurile pentru agenți nu se modifică. Instanța Supremă a stabilit că trebuie demonstrat faptul că substanțele interzise au afectat capacitatea şoferului de a conduce. „S-a ajuns la situația ca cei care sunt drogați puțin nu sunt sancționați, dar cei care beau o bere rămân fără permis”, a declarat joi expertul antidrog Cătălin Țone.
„Îmi este tare teamă că se va interpreta greșit de către consumatorii de droguri sau de către tineri și vom avea incidente mai multe în stradă decât a fost până acum (după decizia Înaltei Curți – n.r.).
Ceea ce mi se pare contrastant este faptul că la ora actuală, după intrarea în vigoare a deciziei ÎCCJ, șoferii care nu sunt depistați sub influența drogurilor – de fapt cei în corpul cărora s-au descoperit droguri, dar primesc o expertiză că n-au fost sub influență, adică nu le-a afectat capacitatea – deci pentru cei care sunt drogați puțin nu există nicio sancțiune legală pentru ei, nici măcar cu o măsură complementară.
Ok, nu e infracțiune, dar amendă trebuie, exact ca la alcoolemie. Cei care sunt depistați știm destul de bine până în 0,8‰ e considerat contravenție și se ia măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă determinată.
La ora actuală, practic, dacă e să tragem o concluzie, cei care sunt drogați puțin la volan nu sunt sancționați, dar cei care beau o bere și au acoolemie sub 0,8‰ sunt sancționați contravențional și li se ia permisul. Ceea ce nu este deloc în regulă. Deci, practic, legislația trebuie modificată și completată în acest sens”, a declarat Cătălin Țone.
Ce a decis instanța supremă
Conform deciziei date de Curtea Supremă, pentru ca o persoană să fie condamnată pentru conducerea unui vehicul sub influenţa drogurilor este necesară îndeplinirea a două condiţii.
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, se arată în decizia luată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte.
Instanţa supremă a admis sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Cluj, prin care se solicita pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”.
Reacția procurorului general
După decizia instanței, procurorul general Alex Florența a cerut în regim de urgență o iniţiativă legislativă pentru modificarea articolului 336 din Codul Penal astfel încât sintagma „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” să fie înlocuită cu „depistată cu substanțe psihoactive în sânge”.
El a precizat că modificarea textului articolului din Codul Penal va opri „dezbateri suplimentare legate dacă concentraţia de substanţă din sânge mai are sau nu şi aptitudinea de a influenţa condusul”.
Alina Gorghiu anunţă o iniţiativă legislativă ca atunci când e depistată în sânge o substanţă psihoactivă, fapta să fie considerată infracţiune
Alina Gorghiu a anunțat joi că împreună cu Robert Cazanciuc , Andronache Gabriel, Cristian Niculescu Țâgârlaș, Ciuca Bogdan Daniel Fenechiu și alți parlamentari, a depus în procedură de urgență, o inițiativă legislativă care stabilește ca atunci când este depistată în sânge o substanță psihoactivă, fapta să fie considerată infracțiune.
„Această modificare va elimina discuții legate de aptitudinea de a influența condusul unui autovehicul pe care o expertiză ulterioară ar trebuie să o evidențieze. Ai consumat, stai acasă, nu pui în pericol viața altora”, a transmis Alina Gorghiu.
„Avem nevoie de această lege cât mai repede în contextul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a decis luni, că este nevoie de expertize pentru a stabili dacă substanțele psihoactive găsite în organismul unui șofer îi afectează capacitatea de a conduce. Urmare a acestei hotărâri, se va genera un val de solicitări de expertize, lucru care va duce în mod cert la multe amânări și tergiversări. Vorbesc aici, inclusiv pe cazuri aflate în atenția publică de ceva timp, cum este cazul Pascu – tragedia de la 2 mai în urma căreia doi tineri și-au pierdut viața”, a adăugat ea.
Controverse după decizia Înaltei Curți
Așadar, după noua decizie a instanței supreme, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei. Înalta Curte nu spune însă cum se va pune în practică decizia. S-a vorbit și despre stabilirea unui prag, similar cu cel reglementat în cazul alcoolului.
„Înalta Curte nu poate stabili niciun prag pentru că ar intra în puterea legiuitorului, a spus doar că trebuie expertiză, ca trebuie 2 condiții cumulative”, a declarat magistratul Tudorel Toader.
Juriştii, dar şi medicii exclud această posibilitate.
„Mulți conducători au mai multe substanțe simultan, ceea ce înseamnă că pragurile nu pot fi sumate pentru a rezulta un prag comun pentru toate substanțele prezente în același timp în corpul unui pacient”, spune dr. Radu Țincu, medic primar ATI.
„Aptitudinea de a afecta capacitatea de a conduce depinde nu numai de gradul de concentrație, depinde şi de organismul fiecăruia. În dosare, procurorul va cere expertiza”, a explicat Tudorel Toader.
Aceasta ar fi o altă variantă, expertiza medico legală. Încă un demers care creează controverse.
„E foarte greu să faci această evaluare, pentru că ar trebui să pui persoana în aceleași circumstanțe, ar fi nevoie de un simulator să măsurăm timpii de decizie, toate evaluările neurocognitive și au foarte multe aspecte subiective. Va fi greu să decizi fără dubiu dacă persoana s-ar fi comportat la fel cu sau fără acele substanțe psihoactive”, a mai argumentat dr. Radu Țincu.
Decizia dată de Înalta Curte este definitivă şi obligatorie în toate cazurile de conducere sub influenţa drogurilor, chiar şi cele petrecute înainte de pronunţare. Până acum însă, în baza unor decizii mai vechi ale Curţii Constituţionale, mulţi magistraţi erau de părere că orice persoană care a ieșit pozitiv pentru consumul de droguri poate fi condamnată.
