BNR a decis miercuri să mențină dobânda cheie la 6,5%, deși rata anuală a inflației a crescut în ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decât s-a anticipat, urcând în decembrie la 5,14 la sută, de la 4,62 la sută în septembrie, potrivit argumentelor Băncii Centrale.
Activitatea economică a stagnat în trimestrul III 2024, după ce a crescut cu 0,1 la sută în precedentele trei luni. Cele mai recente date și analize indică o creștere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024, în linie cu previziunile precedente, mai spun oficialii BNR.
În luna octombrie, vânzările cu amănuntul, dar mai ales cele auto-moto și-au accelerat creșterea în termeni anuali, iar dinamica anuală a serviciilor prestate populației a revenit în teritoriul pozitiv, în timp ce volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat puternic declinul în termeni anuali. Noile evaluări reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior.
BNR mai arată că incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, în condițiile implementării din debutul acestui an a pachetului de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent, mai spun bancherii centrali.
O creștere a ratei ar fi putut fi susținută de:
a) Presiuni inflaționiste persistente. Rata inflației, deși s-a mai calmat, ar putea rămâne peste intervalul țintă pentru mai mult timp. O potențială (destul de probabilă, aș spune) creștere a prețurilor la energie și/sau alimente sau presiunile inflaționiste structurale ar putea pleda pentru o atitudine mai strictă a politicii monetare.
b) depreciere leului. O slăbire semnificativă a monedei în raport cu principalele valute ar putea contribui la inflația importată, favorizând o majorare a ratei .
c) Creșterea salariilor și presiunile din partea cererii. O creștere robustă a veniturilor (salariilor) și a cererii mai mari ar putea aduce în discuție riscuri de supraîncălzire în anumite sectoare și o conduită preventivă a băncii centrale.
d) Preocupări privind politica fiscală. Dezechilibrele fiscale reale combinate cu politici fiscale laxe vor accentua presiunile inflationiste. Un astfel de amestec necesită o contrabalansare.
e) Înăsprirea monetară globală. Principalele bănci centrale (adică Fed, BCE) care mențin rate mai mari pot inspira BNR să urmeze exemplul pentru a menține stabilitatea valutară și a preveni ieșirile de capital.