Activitatea de bază a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi şi Secla de Zahăr din Braşov este cea de a crea soiuri, instituţia având în prezent 12 soiuri de cartofi. În plus, institutul din Braşov are şi 800 de hectare de teren, atât de păşune, cât şi teren arabil. Institutul cultivă cartofi, rapiţă, sfeclă de zahăr, grâu, porumb, floarea soarelui etc.
Manuela Hermeziu, director general al Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi şi Secla de Zahăr din Braşov, spune că există cerere din partea fermierilor pentru mai multă sămânţă românească însă institutul nu are capacitatea de a produce mai mult din cauza faptului că are puţini angajaţi şi are nevoie de investiţii în utilaje moderne şi în irigaţii.
Sunt necesare investiții care să facă față schimbărilor climatice
„În acest moment suntem puţin limitaţi la a produce material de sămânţă. Noi avem două solarii. Ne-ar mai trebui un un solar, ne-ar mai trebui dotarea laboratorului de biotehnologie“, a spus Manuela Hermeziu în cadrul emisiunii ZF Agropower,. De asemenea, ea spune că pe cele 800 de hectare de teren pe care cultivă institutul nu există sistem de irigaţii.
„Încercăm acum să facem nişte proiecte, să obţinem nişte bani să investim într-un sistem de irigaţii. Institutul are o suprafaţă de 800 de hectare, deci şi dacă implementezi un sistem din acesta de irigaţii, îl implementezi numai pe o anumită suprafaţă. Nu avem nici posibilităţi financiare, nici oameni“, a adăugat ea. Pe cele 800 de hectare de teren pe care Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi şi Secla de Zahăr (INCDCSZ) din Braşov îl are, sunt cultivate atât cartofi, cât şi sfeclă de zahăr, rapiţă, grâu, floarea-soarelui etc. Manuela Hermeziu spune că de exemplu sunt fermieri interesaţi să ia sămânţă de cartofi de la institut pentru că există piaţă de desfacere, însă din cauza lipsei de investiţii şi a schimbărilor climatice care aduc fenomene extreme în fiecare an nu poate să încheie contracte pe termen lung. Însă, institutul livrează sămânţă de cartof la fermieri din Ţara Făgăraşului.
12 soiuri de cartofi create la Brașov
„Institutul, în primul rând este creator de de soiuri. La ora aceasta avem 12 soiuri de cartofi, iar proporţia este variabilă. Unele dintre soiuri sunt foarte bine adaptate condiţiilor noastre climatice. Unul dintre ultimele soiuri create este chiar foarte rezistent şi în condiţii de secetă. Am fost uimită şi la el am obţinut inclusiv tuberculi mari. Probabil are o capacitate de producţie ridicată şi în condiţii de secetă”, a mai spus Manuela Hermeziu.
Ea mai spune că de exemplu cartofii au nevoie de apă, iar institutul a cultivat anul acesta cartofi pe 50 hectare, faţă de 23 de hectare anul trecut. Dacă la cartofi institutul crează soiuri noi, nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul sfeclei roşii.
„Din păcate, în ultimii ani, s-a întrerupt această cercetare fundamentală la sfecla de zahăr. La institut, am avut colegi cercetători, dumnealor s-au pensionat. Ei au lucrat foarte mult pe sfecla de de zahăr, au creat soiuri, am avut soiuri create în România, în ziua de astăzi se lucrează numai pe hibrizi aceştia, toţi sunt străini“, a spus Manuela Hermeziu. În prezent, institutul cultivă sfeclă de zahăr pe 150 de hectare, iar producţia merge către fabricile care o procesează.
Afaceri în creștere
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi şi Secla de Zahăr din Braşov a avut în 2023 o cifră de afaceri de 8,4 milioane de lei, în creştere cu 21% faţă de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Profitul net al institutului s-a ridicat la 741.000 de lei. În medie, acesta a avut 40 de angajaţi, mai arată datele de la Ministerul de Finanţe. Manuela Hermeziu spune că Institutul are zece cercetători. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi şi Secla de Zahăr din Braşov aparţine de Ministerul Cercetării.