Grupul Doripesco, fondat acum trei decenii de antreprenorul Dorin Crizbăşan, este astăzi un business integrat, cu activităţi în principal în zona de piscicultură. Mai exact, sub această umbrelă se găsesc mai multe bălţi, dar şi activităţi de procesare a peştelui, o serie de pescării şi restaurante, precum şi servicii de agrement.
„Povestea Doripesco începe să se scrie acum 30 de ani, acesta fiind un business fondat de fratele meu, Dorin Crizbăşan. De altfel, şi numele companiei este rezultat din alăturarea dintre Dorin şi piscicultură. Aşa a apărut Doripesco, o afacere construită la noi acasă, pentru că am crescut la Măieruş, în judeţul Braşov“, povesteşte Ruxandra Coc, director executiv la Doripesco, pentru zf.ro
Antreprenoarea spune pentru zf.ro că la Măieruş, fratele său a descoperit domeniul pisiculturii datorită lacurilor care se găseau în proximitate.
„Fratele meu a ajuns în acest domeniu datorită tatălui nostru, care s-a gândit că ar fi bine ca Dorin să urmeze liceul de pisicultură din Ucet, fiind aproape de Măieruş, de ferma piscicolă Rotbav, care ar putea să îi asigure un loc de muncă.“
Datorită studiilor, el a fost convins să rămână în domeniu.
„Iar la 20 de ani, devenea primul şef de fermă pisicolă. Apoi, a continuat tradiţia acestui business, dorindu-şi şi reuşind să facă prima privatizare din industria de profil. Acum 30 de ani, el a scris doar prima parte a acestei poveşti, care între timp s-a dezvoltat foarte mult”, adaugă Ruxandra Coc.
Astfel, o primă extindere a avut loc când antreprenorul a deschis primul restaurant cu specific pescăresc, aflat chiar pe drumul principal ce leagă Braşov de Târgu-Mureş.
„Apoi, a dezvoltat foarte mult şi partea de agrement în Doripesco, lacurile dând posibilitatea pescarilor să se relaxeze la noi şi, de ce nu, să-şi completeze hrana zilnică.“
Ulterior, omul de afaceri am mers şi către retailul propriu, având astăzi cinci pescării. „Am pornit de la o linie de business şi am ajuns la un grup integrat.“
Furnizori naționali pentru marile lanțuri de magazine
Totuşi, cel mai important element în acest întreg a fost şi rămâne partea de piscicultură. Grupul are patru ferme piscicole unde creşte crap, fitofag, păstrăv, sturion, păstrăv somonat şi nisetru. În bălţile Doripesco există şi şalău, ştiucă sau somn, însă nu în cantităţi foarte mari.
„Aceasta este singura divizie scalată la nivel naţional. Noi suntem furnizori naţionali pentru marile lanţuri de magazine încă din 2008 şi suntem prezenţi atât pe piaţa naţională, cât şi internaţională cu produsele pescăreşti Delta din Carpaţi şi Doripesco.“
Businessul a crescut semnificativ în ultimii ani, spune Ruxandra Coc. În 2008, grupul abia lansa brandul Delta din Carpaţi, iar acum are prezenţă naţională.
„Astăzi, avem în portofoliu 70 de produse pescăreşti, atât sub brandurile noastre, cât şi sub mărci private. Intenţionăm să mergem înainte cu ambele segmente pentru că ne ajută în plan financiar. Totuşi, cartea noastră de vizită, produsul fanion, este salata tradiţională cu icre de crap. România are 12 produse cu standard european, iar două dintre ele sunt produse de către noi – salata tradiţională cu icre de crap şi novacul afumat din Ţara Bârsei.“
Pariurile următoare
Dat fiind că businessul creşte, la fel şi cererea pentru produsele Doripesco, grupul caută acum să îşi extindă portofoliul de bălţi.
„Avem patru ferme piscicole cu tradiţie, dar pentru că în viitor cu toţii ne vom confrunta cu problema apei, căutăm noi puncte de creştere a peştelui. Astfel, am investit într-o nouă păstrăvărie, cea de-a cincea, la Râşnov, iar asta pentru a avea apă mai multă, mai rece. Avem în plan să mai deschidem încă una, pe un lac foarte mare, tocmai pentru a asigura producţia necesară tuturor clienţilor noştri, în orice anotimp.“
Iniţial, Dorin Crizbăşan a dorit să rămână doar în zona Braşovului cu businessul, însă schimbările climatice vin cu o viteză mult mai mare decât anticipat.
„Şi atunci suntem obligaţi să luăm în calcul şi să deschidem o păstrăvărie pe un lac departe de casă.“
Totuşi, pentru business a contat până acum că se află în Braşov. Faptul că novacul afumat din Ţara Bârsei are certificare de la Uniunea Europeană este tocmai pentru că fermele din zonă au alt statut faţă de celelalte, spune Ruxandra Coc. Iarna este mai lungă aici, fapt ce şi-a pus amprenta asupra apei şi a solului.
„Toate acestea au făcut ca noi să avem un peşte cu o carne mult mai fragedă şi cu mai puţină grăsime. Pe de altă parte, uneori, a fost mult mai costisitor deoarece în alte părţi puteai să începi furajarea încă din luna martie, pe când la noi era iarnă.“
Dincolo de zona de pescării, Doripesco are în acest moment trei restaurante cu specific pescăresc. Două sunt între Braşov şi Târgu Mureş şi se numesc Corabia Doripesco şi Casa Păstrăvarului, iar unul este situat între Râşnov şi Predeal şi se cheamă Poiana Râşnoavei Doripesco. În afara acestora, mai există şi două localuri de tip fast-food, pentru că unii clienţi erau atât de grăbiţi încât nu doreau să rămână jumătate de oră să mănânce.
„Clienţii noştri sunt atât trecătorii care ajung în zonă, cât şi turiştii care vin special la noi. Pe de-o parte, există traficul de business, oamenii care merg la Bucureşti şi care vin de la Bistriţa, Cluj sau Satu Mare, se opresc şi la noi. Pe de alta, avem şi foarte mulţi străini care ne vizitează, mai ales de la Braşov. În plus, sunt şi pescarii care vin din toată ţara pentru bălţile noastre.“
Într-o zi normală, care să nu fie de weekend, circa 300 de oaspeţi trec pragul restaurantelor şi fast-food-urilor din grup. În weekend, numărul creşte semnificativ.
Este foarte necesar să construim un hotel mare
„Acum, este foarte necesar să construim un hotel mare. În acest moment avem doar un motel de 14 camere, iar la noi se organizează foarte multe evenimente şi concursuri de mare amploare, astfel că unitatea de cazare este mult, mult sub nivelul necesarului“, spune Ruxandra Coc , care a menționat că a fost ales deja locul unde urmează să se dezvolte hotelul. Mai mult, a fost stabilit şi designul.
„Unul dintre restaurante are forma unei corăbii şi am spus că şi unitatea de cazare ar fi frumos să fie similară, ca să construim astfel un port, portul Doripesco. Aşteptăm însă o linie de bugetare şi tare bine ne-ar prinde să accesăm fonduri europene. Am făcut-o şi până acum, ne-a ajutat foarte mult în dezvoltare şi intenţionăm şi pe viitor să facem acest lucru.“
Pe lângă fermele pisicole, grupul are şi fonduri de vânătoare, fapt ce ajută businessul în zona de turism şi agrement. Dar dincolo de asta, are parteneriate şi cu cetăţile din apropiere – Cetatea Râşnov, Feldioara, Rupea. „Sunt foarte multe lucruri de făcut în proximitate“, spune Ruxandra Coc.
În următorii 3-5 ani, principalele direcţii de dezvoltare sunt deschiderea a încă două păstrăvării, ca astfel să existe infrastructura necesară creşterii, şi inaugurarea unui hotel cu măcar cu 100 de camere şi un SPA.
De la peşte la carne roşie
„Pe lângă piscicultură şi agrement, noi avem şi procesare, dar şi o staţie de betoane şi agregate, construim şi case, avem şi o linie de îmbuteliat apă – suntem pe piaţă cu brandul Armonia. Avem şi o fermă de suine şi de bovine.“
Atunci când a fost inaugurat cel de-al doilea restaurant al grupului, ideea era să fie strict pescăresc, însă surpriza a venit din partea consumatorilor.
„Am avut deseori ocazia să vedem că într-o familie cu 4-5 sau chiar 6 persoane nu toată lumea dorea sau poftea să mănânce peşte. Aveam cereri pentru vită sau pentru porc. Aşa am decis să ne extindem portofoliul.“
Când vine vorba de consumul de peşte din România, executivul spune că acesta a fluctuat foarte mult. „A fost în valuri. Înainte de ’89, exista sloganul nicio masă fără peşte. Aşa că ce s-a întâmplat după a fost că oamenii nu şi-au mai dorit să consume la fel de mult. Însă, treptat, în ultima perioadă, remarcăm o creştere a cererii.“
Anul acesta este însă unul atipic, în care s-a simţit o diminuare a puterii de cumpărare. „Aşadar, a fost mai provocator să să ne atingem obiectivele. Pentru businessul nostru, finalul de an este bun pentru că sunt multe dezlegări la peşte, aşa că sperăm să vedem o schimbare în bine“, explică Ruxandra Coc. Ea a fost prezentă în cadrul emisiunii Braşov te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
Se intenționează francizare brand-ului
Astăzi, Doripesco are cinci pescării proprii, însă nu există niciun oraş din România unde grupul să nu fie prezent cu cel puţin 25 de produse din portofoliu.
„Plus că livrăm şi peşte viu. Suntem listaţi în toate marile lanţuri, dar avem prezenţă şi în comerţul tradiţional. Livrăm totodată peşte şi către HoReCa, mai ales în zona Braşov.“
În viitorul apropiat, executivul spune că se intenționează francizarea Doripesco, mai ales partea de restaurant, dar şi cea pescării. Tot în plan se află şi creşterea exportului.
„Suntem prezenţi şi pe alte pieţe. Mergem la toate târgurile internaţionale, iar parteneriatele pe care le avem deja ne asigură prezenţa lunară în Italia, în Germania, în Franţa. Iniţial, noi ne-am dus în aceste ţări pentru că ştiam că sunt români acolo, dar acum situaţia s-a schimbat.“
De exemplu, în Germania, Doripesco are drept partener o companie cu acţionariat rusesc. Acest business nu are clienţi români, dar cumpără frecvent produsele autohtone. „Momentan, exportul nu are o pondere semnificativă în business, dar dorinţa este să consolidăm acest segment“, conchide ea.
Businessul este operat prin multiple firme, dintre care cele mai mari sunt Doripesco SA şi Doripesco Prod, cu afaceri de 28 de milioane de lei şi, respectiv, 36 de milioane de lei.
3 comentarii
De la Dumbrăvița , unde esre nucleul afacerii lor, și unde lacurile au înghițit pământurile aparținând sătenilor, ăștia fac doar exploatare, toată infrastructura comercială fiind gândită și edificată la Rotbav. Cred că ar fi putut gândi ceva și la Dumbrăvița, sau poate altcineva, localnic, ar putea lua în administrare ceea ce există acolo….
Niște hoți.Nu mai baga peste în bălțile alea de ani buni. Caras cât palma este singur peste peste cu care este aprovizionata balta 6 de ceva ani ,eram pe baltă cand „aprovizionau” balta si asta nu o singură dată,la care plătești 120 taxa de intrare.Nu mai zic la cele de concurs unde concurenți stau 3 zile și prind un amarat de pește .Hoților!!!
Exploatare balastiera … Bani … Restul e poveste. Ar fi interesant sa ii întrebați cum au concesionat bălțile din Dumbrăvița și Vadul Roșu. Apropo, ce funcție a deținut înainte de 89 dl.Crisbasan senior?