Brașovul a devenit unul din cele mai scumpe orașe din România pentru cei care visează să-și cumpere o casă sau un apartament. Drept urmare, locuitorii au preferat în ultimii 15-20 ani să se orienteze către locuințe mai ieftine construite în localități limitrofe. Haosul imobiliar generat de migrația lor a dat naștere unor struțo-cămile urbanistice care sunt vizibile din satelit.
Comunele urbanizate de lângă Brașov
„În anul 2000 erau exact 912 numere de casă. Aveam 3.320 de locuitori şi 32 de străzi. Astăzi avem peste 10.000 de locuitori, peste 130 de străzi şi peste 2.500 de numere de casă, cu tot cu blocurile”, spunea, în septembrie 2019, fostul primar al comunei Sânpetru din județul Brașov, liberalul (fost PSD-ist) Ioan Rusu.
Cu doar un an înainte, același edil susținea că populația localității urcase la aproape 8.000 de locuitori. Recensământul din 2021 indica o populație de 11.794 de locuitori dar foarte mulți spun că de fapt, în Sânpetru locuiesc acum în jur de 20.000 de oameni. De ce cifrele sunt atât de diferite? Pentru că în multe familii care deja locuiesc în Sânpetru, un adult nu și-a făcut mutația, ca să poată să-și înscrie copiii la școlile din Brașov. Pentru că la Sânpetru infrastructura școlară nu a ținut pasul cu ce au făcut „dezvoltatorii” și nicio școală nu a fost construită aici în ultimii ani. Doar în 2024, noul primar din Sânpetru, Marian Arhire (ales în 2020), a obținut fonduri nerambursabile pentru ridicarea unei școli noi în care vor putea să meargă aproximativ 800 de copii.
Localitatea care aproape s-a lipit de Brașov a urmat un traseu aproape standard: din comună s-a transformat, în doar două decenii, într-un mic orășel. Deși în acte deține în continuare statutul de comună, peisajul rural de altădată a fost înlocuit de ansambluri imobiliare formate din blocuri de 3-4 și chiar și 10 etaje. Unele au acte de Sânpetru, dar adresă de Brașov.
„Sânpetru este localitatea cu cea mai mare dezvoltare din judeţul Braşov. Se dezvoltă într-un ritm infernal”, semnala fostul edil al comunei în 2018.
Comentariile din subsolul știrii care-i citează declarația sunt grăitoare pentru modul în care se desfășurase această dezvoltare. Locuitorii comunei se plângeau atunci că străzile erau încă neasfaltate și fără iluminat public, iar multe locuințe nu aveau acces la gaze, curent și Internet. Pentru partidul fostului primar, haosul imobiliar a avut și un cost electoral: în 2020, după 20 de ani de monopol liberalo-PSD-ist, primăria localității era câștigată de tânărul Marian Arhire, de la USR, care a fost reales și în 2024.
Cartierul Izvor
O poveste similară găsim și la 15 km de Brașov, în comuna Tărlungeni. Aici, unde cândva erau doar pământuri agricole, dezvoltatorii imobiliari au construit în ultimii 15 ani un mic orășel format din vile și „blocuri tip vilă”: cartierul Izvor-Tărlungeni. Autoritățile s-au trezit abia în urmă cu un an că zona s-a dezvoltat haotic, fără a se ține cont de niște norme elementare de urbanism.
„Tărlungeniul vrea să facă ordine în cartierul Izvor și va stabili reguli clare de urbanism”, titra Biz Brașov în ianuarie 2023.
Despre cum s-au dezvoltat și cartierele-dormitor de lângă Cluj citiți în articolul pressone.ro
Un comentariu
După ce au făcut ce au vrut în IZVOR dezvoltatori impreună cu primarul este greu de refăcut ceva. Păcat păcat păcat. Era un cartier frumos.