Muzeul Ororilor Comunismului în România și Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov invită publicul vineri, 20 septembrie 2024,începând cu ora 18:00, la vernisajul expoziției de artă contemporană a lui Sever Petrovici-Popescu, intitulată „Miopie istorică”. Proiectul este curatoriat de Ioana Marinescu.
În expoziția sa organizată la Centrul Multivultural al Universității Transilvania, Sever Petrovici-Popescu explorează conceptul de „arheologie a memoriei” prin intermediul fotosculpturilor sale, documentând astfel o lume dispărută, în care mărturiile rămase sunt rare și adesea intangibile.
Legat de motivația din spatele cercetării sale, artistul povestește în cadrul unui interviu pentru platforma artevezi.com: „Lipsa unei educații formale despre perioada comunistă este ceea ce m-a făcut să încep acest proiect. Am vrut să atrag atenția celor de o generație cu mine asupra lucrurilor pe care eu le-am aflat mai mult sau mai puțin întâmplător. Cred că aceste episoade din istoria noastră ar trebui să fie niște referințe comune, repere pe care să le avem cu toții astfel încât să putem discuta. Pentru mine în acest caz, arta e un mod de a transmite mai departe o informație, o atitudine raportată la un anumit subiect sau măcar începutul unei idei.”
Astfel, vedem cum artistul utilizează mijloace creative pentru a ilustra și a readuce în atenția publicului un episod dureros din istoria recentă. În perioada regimului comunist din România, deportarea a fost o măsură represivă menită să îi izoleze și marginalizeze pe cei considerați „dușmani ai poporului”.
În urma acțiunii de dislocare din 18 iunie 1951, aproximativ 44.000 de persoane au fost forțate să-și părăsească locuințele sub amenințarea armei și să-și stabilească domiciliul în Câmpia Bărăganului, formând comunități noi, cu resurse extrem de limitate. De-a lungul timpului, cele 18 sate astfel create au fost abandonate, rămânând astăzi doar câteva case în localitățile Dâlga Nouă, Rubla și Fundata.
Proiectul a fost deja expus la Memorialul Revoluției din 1989 din Timișoara, Muzeul Municipal Călărași și la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București și este însoțit de un catalog cu texte critice și reproduceri ale lucrărilor.
Sever Petrovici-Popescu (n. 1986) trăiește și lucrează în București. A absolvit secția Foto-Video de la Universitatea Națională de Arte București. În 2021 a terminat un doctorat despre fotosculptură în care analizează modul în care o fotografie poate exista material dincolo de limitările suportului bidimensional tradițional. Are o activitate expozițională intensă în țară și străinătate, cu expoziții personale și de grup, din care menționăm Monumente Personale la Palatul Mogoșoaia sau The moved stone la Instituto Politécnico di Tomar Gallery, Tomar Portugalia în 2018. În 2021 participă la SNAC, în 2022 la expoziția CELĂLALT | L’ALTRO | THE OTHER ONE alături de grupul Altul Nu e Negarea Mea, la IRCCU Veneția și la Zilele sculpturii Bucureștene în 2023 și 2024. https://severpetrovicipopescu.com
Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărților și doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artiști. Printre interesele sale se numără imaginea hărților în arta contemporană. Este autor de texte și editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, apărute la Editura Vellant, care prezintă opera artiștilor contemporani bucureșteni.
Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) s-a implicat din anul 2021 atât ca organizator, dar și ca participant la evenimente precum comemorările din 18 iunie la Timișoara, alături de Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, conferința 70 de ani de la Deportările din Bărăgan organizată în parteneriat cu Facultatea de Istorie,și stagii de practica realizate cu studenții Facultății de Istorie la Asociația Foștilor Deținuți Politici. Cea mai recentă expoziție care abordează și subiectul deportării este ROMLAG 1945-1965, pornită de la Muzeul Hărților, astăzi devenită expoziție itinerantă. https://www.mocr.ro/