Multe persoane se întreabă în ce condiții mama poate pierde custodia copilului. Răspunsul scurt ar fi: când, prin comportamentul ei, pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea minorului. Altfel spus, celebra amenințare „Îți iau copilul dacă divorțezi de mine?” e aproape imposibil de pus în practică. Însă trebuie spus că aceleași condiții pot duce la pierderea custodiei și de către tată, în egală măsură. Pentru că autoritatea părintească – așa cum numește legea „custodia comună” – se exercită în egală măsură și de mamă, și de tată chiar și după divorț. Și doar câteva situații, susținute de dovezi temeinice, pot face ca un părinte să piardă custodia.
Potrivit articolul 508 din Codul Civil, situațiile în care un părinte (mama sau tata) poate fi decăzut din exercițiul drepturilor părintești sunt cele în care aceștia pun în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea minorului prin rele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijență gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.
Ce spune legea custodiei în România?
Autoritatea părintească – cum este numită în lege „custodia” – se exercită în comun. Adică legea dă dreptul ambilor părinți să se bucure de rolul de părinte după divorț. Asta înseamnă că, deși cei doi părinți nu mai locuiesc împreună, copiii au dreptul în continuare să petreacă timp în egală măsură și cu mama, și cu tatăl, la domiciliul fiecăruia și să meargă în vacanțe separate cu părinții. Iar părinții despărțiți au obligația să-și îndeplinească obligațiile care le revin în continuare, chiar și după divorț, pentru creșterea copiilor.
„Evident, deciziile pe care părinții le vor lua, începând cu cele curente (vizitarea unui muzeu, o excursie la munte, alegerea unui stil vestimentar etc.) și continuând cu cele cu implicații profunde și de durată (ce grădiniță, școală, afterschool, cursuri de dans, pictură ori pian etc. vor urma) trebuie să fie influențate, de la caz la caz, în afară de propriile lor convingeri, de nevoile concrete ale copiilor și chiar de alegerile ori preferințele acestora, în măsura în care vârsta și gradul lor de maturizare o permit”, explică avocatul Liviu Cornel Bărzoiu.
Citiți mai multe detalii, pe totuldepsremame.ro.
