În primii doi ani după ce Nicolae Ceaușescu a interzis avorturile (1967 / 1968), s-au născut peste un milion de copii, care ar urma să iasă la pensia pentru limită de vârstă între anii 2030 – 2033, iar o bună parte dintre ei se pot pensiona anticipat încă din anul 2025.
Potrivit calculelor bazate pe datele Institutului Naţional de Statistică, după ce Nicolae Ceauşescu a dat faimosul Decret 770 privind interzicerea avorturilor, numărul născuţilor vii în România aproape s-a dublat. Astfel, în 1967 s-au născut circa 526.000 de copii vii (din care 212.556 de sex feminin), aproape dublu faţă de anul 1966 când s-au născut aproximativ 274.500 copii (din care peste 111.000 de sex feminin). Potrivit INS, în anul 1968 s-au născut 512.500 copii (din care 212.199 fete), iar în 1969 peste 460.000 copii (din care aproape 186.000 fete).
Astfel, doar în anii 1967 și 1968, numărul copiilor născuți vii a depășit un milion, din care puțin sub jumătate sunt femei care pot ieși la pensie anticipată în 2025 și 2026, fără penalizare – dacă au un stagiu de cotizare de 40 de ani.
Pensia anticipată fără penalizare este posibilă dacă stagiul minim este de 40 de ani (35 de ani de contributivitate +5 ani, perioadă care cuprinde şi perioade asimilate/necontributive), iar specialiștii estimează că foarte mulți „decreței” se vor încadra în această categorie.
Femeile născute în 1967 se pot pensiona anticipat în 2025
Peste 212.000 de femei s-au născut în 1967, primul an care a urmat decretului lui Ceaușescu privind natalitatea. Cele care s-au angajat imediat după terminarea școlii sau chiar mai devreme îndeplinesc cerințele pentru a se pensiona anticipat în 2025, chiar și fără penalizare.
Noua lege a pensiilor, intrată în vigoare la 1 septembrie, prevede condiții mai avantajoase pentru pensionare, atât în cazul celei pentru limită de vârstă, cât și pentru pensia anticipată, chiar dacă vârsta de pensionare a femeilor crește etapizat de la 63 de ani la 65 de ani în perioada 2030 – 2035.
Astfel, în vechea lege pensia anticipată se putea realiza fără penalizare doar dacă beneficiarul avea un stagiu minim de cel puțin 43 de ani, în timp ce pensia anticipată parțial putea fi obținută doar de cei cu o vechime în muncă cuprinsă între 35 și 43 de ani, cu o penalizare de până în 30%.
În noua lege a pensiilor, se poate ieși anticipat fără penalizare cu o vechime de cel puțin 40 de ani (față de 43 de ani în vechea lege) și cu o penalizare de maximum 24% pentru cei care au o vechime cuprinsă între 35 și 40 de ani.
Stagiul de 40 de ani cerut pentru pensia anticipată fără penalizare este format din stagiul complet de cotizare contributiv (din Anexa nr. 5) + 5 ani Stagiu de cotizare (perioadă care cuprinde şi perioade asimilate/necontributive). Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.
Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, cu cate 6 luni pentru fiecare copil, cu o reducere de maxim 3 ani şi 6 luni. Reducerea vârstei de pensionare se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani. Calculatorul privind condițiile și data pensionării conform legii intrate în vigoare la 1 septembrie, aici.
