Imaginile cu cozile de mașini care se întind pe mulți kilometri în perioada concediilor sau în weekenduri nu mai sunt o noutate. În așteptarea unei autostrăzi care să lege localitatea Comarnic de Predeal, traficul pe Valea Prahovei a devenit infernal. Pe DN1 aglomerația a ajuns la noi cote, după ce în această vară a fost închisă circulația mașinilor pe Valea Oltului. Între Predeal și Bușteni mașinile au ajuns să facă și două ore în cele mai aglomerate zile, întinzând la maximum răbdarea șoferilor. Reprezentanții Grupului Grampet, condus de Gruia Stoica, au spus pentru Jurnalul.ro că au găsit o soluție la această problemă, dar șoferii trebuie să mai aibă răbdare cel puțin doi ani.
Grupul Grampet a pus la punct un proiect care prevede apelarea la transportul feroviar pentru a ajuta mașinile de mare tonaj să traverseze Valea Prahovei, fiind vorba despre celebrul sistem RO-LA, folosit pe scară largă în vestul Europei. Practic ele vor fi încărcate pe platforme speciale de tren în zona localității Florești și descărcate la Predeal. Potrivit lui Sorin Chinde, vicepreședintele Grampet Group, din componența căreia face parte Grup Feroviar Român, liderul pieţei de transport marfă pe calea ferată, proiectul este în faza discuțiilor cu autoritățile locale din zonă, pentru că ele emit autorizațiile necesare realizării lui.
„Intenția este să încărcăm mașinile în zona Florești ( jud. Prahova – n.red) și să le descărcăm în zona Predeal. Realizarea proiectului ar dura doi ani din momentul în care el va avea toate aprobările”.
Sorin Chinde, Grampet Group
Transportul de tip RO-LA (Rollenden Landstrassen – „şosea rulantă” – n.red.) reprezintă o formă de transport combinat în care vehicule rutiere sunt transportate pe calea ferată, în trenuri compuse din vagoane specializate. Sistemul este utilizat deja în țări precum Austria, Italia, Elveţia, Franţa, Slovenia, Germania şi Ungaria.
O autostradă care are deja o istorie de 20 de ani pe hârtie
Construcția secțiunii Comarnic – Predeal, de pe Autostrada București – Brașov (A3) are o istorie îndelungată. Epopeea ei începe pe vremea premierului Adrian Năstase. În 2003-2004 au fost atraşi în joc francezii de la Vinci, cu care s-a semnat contractul de construire a 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal. Construcția trebuia realizată în parteneriat public – privat, dar francezii nu au reușit să atragă fondurile necesare construirii. În 2010 se mai face o încercare, de data asta pentru întreg tronsonul Comarnic – Braşov. De această dată sunt interesați de realizarea proiectului francezii de la Vinci împreună cu grecii de la Aktor. După numai câteva luni, consorțiul denunță unilateral contractul. În 2015 a fost reluat subiectul și a fost organizată o licitație pentru atribuirea contractului, dar la începutul lui 2016 licitația pentru construcţia lotului Comarnic – Predeal al autostrăzii Comarnic – Braşov este anulată pentru că s-au primit doar oferte inacceptabile. Ulterior, în perioada 2018 proiectul autostrăzii era mutat la Comisia Națională de Prognoză, care selecta în 2019 drept câștigătoare asocierea chinezo-turcă CCCC – Makyol.
În 2020, Guvernul Ludovic Orban a renunțat la acest contract. Dacă Lotul 1 Comarnic – Predeal nu a fost cu noroc, în schimb, pentru Lotul 2 Predeal – Cristian (6,3 kilometri profil de autostradă şi 3,7 kilometri profil de drum naţional cu patru benzi) a fost semnat în mai 2019 contractul cu Asocierea SC Alpenside SRL – SC Specialist Consulting SRL, iar drumul era deschis circulației rutiere la sfârșitul anului 2020.
