Serviciile de bonă în vederea îngrijirii și supravegherii copiilor pot fi prestate în conformitate cu cadrul legal în vigoare. Pentru angajarea unei bone pentru copil, indiferent că aceasta este membru al familiei sau nu, este nevoie ca persoana respectivă să îndeplinească o serie de condiții legale.
Activitatea bonelor este reglementată de Legea nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă. Potrivit acesteia, bonă poate fi orice persoană, cetățean român sau străin, cu domiciliul ori reședința legală în România, cu condiția ca aceasta să fie calificată potrivit prevederilor legale pentru a desfășura servicii de îngrijire și supraveghere a copilului. Activitatea de bonă este una calificată și deci pentru a profesa sunt necesare o serie de competențe dobândite prin pregătire specială și atestate corespunzător.
Exercitarea activității de bonă se poate realiza fie în baza unui contract individual de muncă, încheiat între bonă și o persoană juridică, adică o firmă care oferă astfel de servicii fie bona se înregistrează ca PFA, urmând să încheie apoi un contract de servicii cu părinții copilului beneficiar. Orice altă formă de a presta servicii de bonă este ilegală.
În acest sens, nici beneficiarii, adică părinții copilului, nu pot angaja bone, întrucât acest fapt contravine prevederilor legale. Totodată, dacă părinții copilului beneficiar îi fac bonei contract la o firmă pe care aceștia o administrează, dar care nu este autorizată să ofere servicii de bone, se consideră, de asemenea, infracțiune.
Calificarea pentru această meserie se obține prin diploma, certificat sau un alt titlu de bonă, obținut în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților și trebuie să fie recunoscute sau echivalate, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.
Legea reglementează și atribuțiile pe care bona are în raport cu copilul pe care îl are sub supravegheze. Printre acestea, sunt:
- îngrijirea și supravegherea copilului;
- hrănirea copilului;
- acordarea primului ajutor în caz de îmbolnăvire/accidentare a copilului;
- informarea reprezentantului legal al copilului cu privire la evoluția acestuia, precum și informarea de urgență a angajatorului referitor la apariția unor situații deosebite cu privire la copil;
- însoțirea copilului la activități recreative, culturale, artistice, sportive și școlare;
- alte atribuții convenite prin contract.
