De profesie farmacist, brașoveanul Mihai Miron a pariat după 1990 pe sectorul producţiei de medicamente, fiind printre primii investitori români în acest domeniu. El a pus bazele fabricii de medicamente Europharm la Braşov, companie pe care a vândut-o în 2000, către britanicii de la GlaxoSmithKline. Ulterior, antreprenorul a dezvoltat Ropharma, unul dintre cele mai mari grupuri farma locale, cu activităţi în producţia, distribuţia şi retailul de medicamente.
Evaluată la peste 100 de milioane de lei, reţeaua de farmacii Ropharma este controlată de antreprenorul braşovean Mihai Miron, preşedinte al Consiliului de Administraţie, prin offshore-urile Progresso Investments (cu 31,2% din capitalul social). Alţi acţionari sunt ADD Pharmaceuticals (17,8%) şi Rimia Investments (14%), societăţi înregistrate în Cipru, la Nicosia.
Într-un interviu pentru zf.ro, antreprenorul brașovean Mihai Gabriel Miron, director general adjunct al Ropharma, (fiul fondatorului Mihai Miron), spune că şi-a propus să extindă reţeaua de farmacii sub acest nume, să relocheze câteva dintre depozitele de unde pleacă medicamentele pe care le comercializează, dar şi să lanseze o linie nouă de suplimente din producţia proprie.
„Vrem să accelerăm implementarea instrumentelor digitale atât în farmacii, cât şi în spital (n.r Spitalul Sf. Constantin, controlat de același antreprenor). Ne dorim să ne extindem pe partea de farmacii, deşi preţurile licenţelor au devenit prohibitive, depăşind 500.000-600.000 de euro, iar amortizarea se face în mai mult de douăzeci de ani. Pe zona de distribuţie, suntem în plin proces de modernizare, adică relocăm nişte depozite mai vechi. Am relocat depozitul central din Bucureşti şi pe cel din Iaşi, unde ne-am mutat la ieşirea din oraş, în Leţcani. Mai avem de relocat încă două“, spune Mihai Gabriel Miron, director general adjunct al Ropharma, în interviul pentru zf.ro
Investiţii în produse noi
Pe partea de producţie, Ropharma va deschide noi secţii, dorind să lanseze o linie de suplimente alimentare pentru copii, buvabile.
„Dorim să accelerăm procesul de autorizare a medicamentelor în România, deoarece momentan le producem doar în Chişinău din cauza piedicilor din legislaţie. La Târgu-Mureş vrem să ne extindem, deoarece aproape am ajuns la saturaţie, iar în maximum cinci ani nu vom mai face faţă cererii. Legat de spital, ne gândim la înfiinţarea unor noi specializări.“
Businessul Ropharma constă în prezent într-o reţea de 170 de farmacii, şapte depozite de unde distribuie produse farmaceutice, două fabrici de suplimente şi medicamente – la Târgu-Mureş (Aesculap Prod) şi la Chişinău (Eurofarmaco), şi acoperă şi zona de servicii medicale prin Spitalul Sf. Constantin din Braşov, unul dintre primii zece operatori privaţi de sănătate. Ca branduri proprii de suplimente, compania are 150 de produse şi continuă să dezvolte portofoliul. Printre produsele care ajung la pacienţii români se numără branduri ca Activit, gama de produse cu resveratrol, Septusin, gama Lady Health, gama Vitalact, Vitaprim, Gastrolax.
Cel mai important „membru al familiei“ rămân însă farmaciile proprii, care aduc cea mai mare parte a cifrei de afaceri a grupului, cifră care ar urma să depăşească 1,3 miliarde de lei în 2024, faţă de 1,2 miliarde de lei anul trecut, potrivit estimărilor făcute de oficialii companiei.
„Am mărit foarte mult activitatea în spital, astfel că va trebui să eficientizăm la maximum fluxul şi timpul medicilor şi al pacienţilor. Secţiile care au performat cel mai bine în primele şase luni ale anului sunt chirurgia generală, chirurgia cardiovasculară, toracică, neurochirurgia, oncologia, ortopedia.“
Potenţial de creştere pentru Braşov
Mihai Gabriel Miron spune că în judeţul Braşov şi chiar şi în judeţele limitrofe există o cerere mare din partea pacienţilor, cerere care nu este satisfăcută complet.
„Am ajuns să avem pacienţi chiar şi din zone mai îndepărtate, precum Iaşi, Târgu-Mureş, Cluj-Napoca. Facem şi intervenţii care în alte părţi se fac foarte puţin sau chiar deloc, precum chirurgia robotică.“
Poziţionarea în Braşov, aproape de centrul ţării, face ca Spitalul Sf. Constantin să fie accesat de un număr mare de pacienţi.
„În Braşov mai avem astăzi doar spitalul şi două farmacii, ambele foarte bune ca vânzări. Localizarea în centrul ţării ajută activitatea spitalului şi creşte atractivitatea lui în rândul medicilor. Avem mulţi medici care au lucrat şi s-au specializat în străinătate – Paris, Geneva, Londra, apoi au decis să se întoarcă în România, la Braşov. Şi eu m-am întors în Braşov după ce am stat aproape zece ani în Cluj-Napoca, pentru studii. Am găsit un oraş mult mai dinamic, mai viu.“
