Proiectanții care au conturat studiul de fezabilitate pentru construcția unui pasaj care să lege noua zonă rezidențială a cartierului Tractorul de B-dul Griviței (zona magazinului Dedeman) au ajuns cu documentația în etapa obținerii avizelor de specialitate. Acesta a fost gândit în vederea descongestionării traficului din această zonă care s-a dezvoltat accelerat din punct de vedere imobiliar în ultimii ani și pentru a suplimenta variantele de acces spre restul orașului.
Potrivit temei de proiectare, pasajul rutier va supratraversa linia de cale ferată București – Brașov – Sighișoara,și va face legătura între b-dul Griviței din zona Dedeman și rețeaua de străzi din zona nouă a cartierului Tractorul. Documentația tehnică a fost depusă în vederea obținerii avizului de mediu și, potrivit acesteia, costul total al investiției este estimat la suma de 370.276.923,23 lei (cu TVA). Durata de realizare a lucrărilor este estimată la 12 luni.
Patru benzi de circulație și două piste de biciclete
Lungimea pasajului și a lucrărilor conexe este de aproximativ 839 m, potrivit estimărilor făcute de către proiectant. „Pasajul nou proiectat, peste magistrala CFR 300, are trei deschideri 21.00m + 29.90m + 21.00m si o lungime totala de 89.50m. Pasajul este proiectat in aliniament, oblic la 75° fata de linia de cale ferata. Intrastructurile pasajului sunt fundate indirect pe piloti forati de diametru mare Φ 1200mm din beton armat C 30/37. Grinzile din deschiderile marginale au o inaltime de 0.93m, iar cele din deschiderea centrala au o inaltime de 1.03m. Inaltimea de constructie in axul pasajului a suprastructurii este de 1.40m, iar a pasajului este de minim 9.20m fata de nivelul superior al sinei (NSS), tinand seama de inaltimea de gabarit de 7.80m. în sectiune transversala pasajul este alcatuit din 20 de grinzi prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa, peste care se realizeaza o placa de suprabetonare cu grosimea cuprinsa intre 0.15m și 0.35m din beton armat C 35/45. Panta in sectiune transversala este de 2.5% in acoperis pe partea carosabila si de 1.0% pe trotuare si piste de biciclete, orientate catre punctele de minim de la bordura. Suprastructura astfel alcatuita va asigura patru benzi de circulatie de cate 3.90m fiecare, cate doua pe fiecare sens de deplasare. Pe pasaj sensurile de mers vor fi separate printr-un parapet de tip New Jersey. Pasajul va susține două trotuare de câte 2.00m fiecare și două piste de biciclete de câte 1.50m fiecare”, se precizează în memoriul tehnic. Contractul de proiectare pentru acest pasaj a fost semnat în august anul trecut cu firma bucureșteană TPF Inginerie SRL în pentru suma de 1.210.378,13 lei fără TVA, respectiv 1.440.349,97 lei cu TVA. Durata contractului este de 24 de luni, iar proiectantul va trebui să efectueze și un studiu de trafic, dar și o analiză cost-beneficiu.
Proiecte care au bătut pasul pe loc
Proiectele de descongestionarea a traficului în zona cartierului Tractorul au cam bătut pasul pe loc însă în ultimii ani. Astfel, construcția unei noi căi de legătură între Brașov și Sânpetru (strada Narciselor), a fost scoasă la licitație pentru construire abia după 4 ani de la întocmirea proiectului, iar podul hobanat Tractorul – Gară a fost trecut pe linia moartă. Reamintim că, în urma unei dezbateri publice, cel puțin „în teorie”, s-a constatat că investiția într-un pasaj hobanat între Gară și Tractorul ar fi fost prea scumpă, aproximativ 275 de milioane de lei (55 milioane de euro), nu avea sursă de finanțare și nu ar mai fi corespuns actualelor cerințe de mobilitate ale Brașovului. Noul pasaj, care nu are nici acesta vreo sursă de finanțare nerambursabilă, este însă mult mai scump decât investiția în hobanat, care, dacă am indexa cu prețul inflației din ultimii ani ar ajunge la cel mult 300 de milioane de lei.
„Chichița” benzilor de autobuz
O „chichiță” invocată atunci pentru a trage pe linie moartă hobanatul era că nu a fost proiectat cu benzi pentru autobuz, dar nici pasajul Tractorul – Dedeman nu a fost gândit cu astfel de facilități.
Potrivit proiectului iniţial, pasajul hobanat de la Gară urma să fie proiectat cu 4 benzi, câte 2 pe sens, şi piste pentru biciclişti pe fiecare sens, cu o lăţime de 2 metri fiecare. Acesta urma să aibă o lungime totală de 761 de metri şi 14 deschideri între piloni la care se adaugă zona hobanată, respectiv peste linii, unde deschiderea e de 160 de metri. Înălţimea pilonului principal, care să susţină cablurile în zona hobanată, era la 47,12 metri. Accesul pe pasaj, în direcţia Tractorul, urma să se facă doar dinspre sensul giratoriu Hărmanului-Vlahuţă-Gării, pe două benzi. Potrivit temei de proiectare, cei care ar merge pe direcţia Hărmanului-Vlahuţă spre Gară, în zona rampelor de acces ale pasajului, ar urma să intre într-un pasaj subteran, pe două benzi. Ieşirea de pe pasajul hobanat urma să se facă în ambele direcţii de mers (atât spre gară, cât şi spre sensul giratoriu, Hărmanului-Vlahuţă-Gării).
4 comentarii
Coliban Taliban cu aere verzi… când de fapt e doar un piscotar incompetent
Din păcate, la proiecte se pare ca suntem tari ,la realizări mai la urma clasamentului!Praf în ochii brasovenilor!
Cum este posibil sa se facā un asemenea pasaj fārā cap .Str Nicolae Labis ar duce direct peste calea ferata ,pe cind acest project taie in jumātate parcelle de terenuri ,si distruge o groaza de teren. Pur si simplu fārā cap .
Adevarul este că e complicat de construit infrastructură mare peste un oraș mic. Ar trebui demolat tot și refăcut de la 0. Așa doar se cârpește. Dacă se va ajunge la 1 milion de locuitori în viitor nu vom scăpa de trafic fără metrou.