Cetatea Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul țării, fiind situată pe Dealul Cohalmului, la circa 50 de km de Brașov. Datorită poziției dominante pe care o ocupă în apropierea drumului european E60, în dreptul orașului Rupea, cetatea este o prezenţă remarcabilă, vizibilă de la mare distanţă – un complex arhitectonic major, ce emană mister și istorie din belșug.
În prezent, cetatea acoperă o suprafață de aproape 11 ha cu ziduri, turnuri și curți interioare. Numele ei (și al localității Rupea, deopotrivă) vine de la „rupes”, care însemna piatră, cetatea fiind construită pe un masiv de bazalt.
Prima sa consemnare documentară datează încă din 1324. Atunci când a început să funcţioneze, cetatea a fost legată de autorităţile publice rânduite într-o ierarhie specifică Evului Mediu: rege – voievod – castelan – scaun şi autorităţi scăunale. Raporturile dintre ele s-au modificat doar în sensul eliminării intermediarilor, astfel încât, la final, dispunem de un centru al scaunului Rupea şi de autoritatea principatului Transilvaniei, intermediată adesea doar de „Universitatea” saşilor (organizarea autonomă), cu centrul de la Sibiu, se menționează pe site-ul Primăriei Rupea.
Cetatea s-a remarcat printr-o luptă purtată între rebeli din rândul elitei saşilor și oamenii voievodului Transilvaniei la 1324. Apoi, se poate specula ideea că părăsirea sa de către reprezentanţii voievodatului a avut loc după invazia turcească din 1421, potrivit Agerpres.
Ce este sigur, însă, este că cetatea a fost cedată în stăpânirea deplină a scaunului Rupea. Informaţiile lacunare se datorează acestei apartenenţe şi faptului că arhivele locului s-au conservat doar de la mijlocul secolului al XVII-lea.
În interiorul cetății s-a dezvoltat o adevărată comunitate
În secolul al XVI-lea, o bună parte din comunitatea locală a saşilor privilegiaţi s-a mutat cu totul între zidurile cetăţii. Atunci cetatea trebuie să fi arătat ca un oraş în miniatură, în care locuiau în permanenţă câteva sute de oameni.
A fost, astfel, populată intens, înainte de anul 1621, locuitorii săi dispunând de toate facilităţile: case de locuit (aproape o sută), spaţii pentru administraţia comunităţii şi a scaunului, capelă, casa preotului, loc pentru căruţe, depozite de documente, provizii şi arme, fântână, loc de târg (Cetatea de jos).
Cel mai probabil, apogeul său a fost în secolul al XVII-lea, de când se cunosc cele mai multe inscripţii de construcţie/reparaţie, dar dispărute în cea mai mare parte. Apoi, la sfârşitul secolului al XVII-lea, armata habsburgică a folosit cetatea de mai multe ori ca bază de încartiruire şi pregătire de campanie.
Regele dacilor s-ar fi sinucis aici
O legendă locală populară, dar și mulți istorici spun că Decebal, regele dacilor, s-ar fi sinucis chiar în această cetate, cunoscută în vremea aceea sub numele de Rumidava sau Rupidava.
Decebal a fost ultimul rege al tuturor triburilor dacice unite și a purtat două războaie cu romanii: 101-102, când a reușit să oprească invazia, și 105-106, când a fost învins și s-a sinucis. Se spune că a ascuns tot tezaurul Daciei în munții din zonă, dar comoara nu a fost niciodată găsită, scrie Tlgraf.
După cucerirea romană, cetatea Rupidava a devenit castrul roman Rupes, important prin poziția sa la întretăierea a trei rute commerciale.
Cum a fost construită cetatea doar din eforturile localnicilor
În secolul al XIV-lea, cetatea reprezenta din nou un centru important, la întalnirea a trei drumuri comerciale importante, între Transilvania, Moldova și Țara Românească. Cetatea a fost construită pe ruinele castrului roman de către localnici, ca loc de refugiu în timpul diverselor atacuri.
Interesant este că acestă citadelă nu a fost construită nu de către vreun nobil bogat sau de către regii Transilvaniei, ci chiar de către comunitatea săsească din zonă. Fiecare cuplu de tineri căsătoriți venea aici să dea bani sau să muncească pentru a ridica noi locuințe și ziduri, scrie Tlgraf.
Graţie fortificaţiilor şi înţelepciunii gospodarilor ei, Rupea nu fost atacată, cucerită sau jefuită în toate aceste secole.
Cetatea Rupea devine monument turistic
La începutul secolului al XIX-lea, comunitatea a început să trateze cetatea ca pe un monument. Un fond special de întreţinere a cetăţii a fost creat de către primărie în anul 1838. Din păcate, rămase fără acoperiș, cele mai multe clădiri și ziduri s-au surpat, iar piatra cetății, deja fasonată, a fost folosită pentru construirea caselor din sat. Pe vremea comuniștilor, în 1954, s-a încercat o restaurare a cetății, dar de mică întindere și nu foarte riguroasă. După aceea cetatea a fost abandonată complet, mai precizează Tlgraf.
O schimbare radicală a cetății s-a produs în urma programului de restaurare din anii 2010-2012, când cetatea şi-a recuperat şi renovat mare parte din zestrea originală, iar obiectivul este deschis pentru public din iunie 2013.
Programul de vizitare al Cetăţii Rupea:
Perioada 01 noiembrie – 31 martie: 9:00 – 17:00
Perioada 01 aprilie – 31 august: 9:00 – 20:00
Perioada 01 septembrie – 31 octombrie: 9:00 – 19:00
Tarife:
Persoane Adulte – 15 lei / persoană
Persoane Adulte cu audioghid – 20 lei / persoană
Copii până la 18 ani – 8 lei / persoană
Un comentariu
Am fost si am ramas dezamagit ,se poate mult mai mult pentru a pune in valoare aceasta cetate . In afara de pereti goi si o masa de ikeia in ultima camera din cetate nu vezi . Pacat de acest obiectiv