Cetățuia Brașovului, ridicată în vârful dealului Sf. Martin (Martinsberg), cunoscut mai bine drept dealul Straja al Cetății, a fost, de-a lungul timpului, garnizoană, închisoare și depozit de arhive, fiind suficient de importantă încât să fie inspectată de trei împărați ai Austriei și impunătoare cât să atragă atenția reginei României. Acum, după mai bine de 8 ani în care a rămas cu porțile închise, obiectivul poate fi vizitat de turiști.
De la un turn de veghe, la o adevărată fortăreață care să apere orașul de atacuri
Primele informaţii documentare despre fortăreața de pe Dealul Cetăţii datează din anul 1529, când oraşul se pregătea să respingă un atac condus de trupele voievodului moldovean Petru Rareş. Pe atunci, construcția era reprezentată doar de un turn de veghe, asemănător Turnului Alb, în formă de potcoavă.
Pentru a întări apărarea orașului în fața atacurilor de la mijlocul secolului al XVI-lea, la Brașov a fost adus italianul Alessandro da Urbino, cel mai râvnit arhitect militar regal din Transilvania. El a fost autorul planurilor de extindere a turnului-potcoavă, iar șantierul, cel mai probabil, a fost deschis în primăvara anului 1552. Astfel, o „nouă cetate” a apărut pe dealul Sf. Martin, în al doilea an al stăpânirii austriece, dar sub organizarea şi finanțarea orașului Brașov. Cheltuielile șantierului au fost plătite de brașoveni, însă un rol important în impulsionarea lucrurilor l-a avut contele de Arco, un general trimis la Brașov, împreună cu trupe imperiale, de către comandantul general al Transilvaniei, contele Castaldo. Astfel a fost dezvoltat nucleul vechi, căruia i s-au adăugat turrnuri de artilerie.
În anul 1630, în timpul judelui primar Cristel Hirscher, s-a finalizat construcția cetății bastionare exterioare din cărămidă. La mijlocul curtinei sud-estice a fost amenajat turnul de poartă, prevăzut cu guri de păcură și ferestre de tragere în formă de cheie inversată în partea superioară. Construcția avea formă de patrulater, cu bastioane în stil italian în colțuri și cu o singură intrare, care se făcea printr-un pod mobil.
La începutul secolului al XVIII-lea, întregul ansamblu era înconjurat cu şanţuri şi valuri de pământ, noi lucrări de extindere având loc după 1773, la ordinul austriecilor, când se adaugă turnul hexagonal și corpul de clădire cu două niveluri. De atunci datează forma actuală a Cetățuii. În secolele următoare, aceasta a funcționat ca închisoare, după 1851 fiind folosită totodată drept cazarmă miliară. Cetățuia a fost vizitată de împăratul Iosif al II-lea, în 1773 și 1783, și de cuplul imperial Francisc I și Carolina, în 1817.
Cetățuia, folosită drept închisoare, depozit de arhive, dar și stație de bruiaj al posturilor de radio în comunism
În perioada interbelică, Cetățuia a fost folosită ca închisoare militară, iar în anul 1932 a fost donată regelui Carol al II-lea, pentru ca apoi, ca urmare a naționalizării din perioada comunistă, să fie expropriată. Astfel, între 1955 şi 1975 a fost depozit al Arhivelor Statului, dar și stație de bruiaj a Securității în anii ’50 și ’60, pentru ca oamenii să nu poată asculta posturi de radio străine. Din 1981, după o amplă restaurare, Cetățuia a devenit un complex turistic cu specific medieval, fiind cunoscută pentru restaurantul care a funcționat acolo.
Lupta pentru recuperarea Cetățuii și redarea acesteia brașovenilor
După căderea comunismului, Cetățuia a trecut în administrația Aro Palace. În 2015, primarul George Scripcaru a decis să demareze un amplu proces legal pentru recuperarea ei, ceea ce a dus la închiderea obiectivului turistic și deteriorarea zidurilor fortăreței. După 7 ani de procese în trei instanțe de judecată, la 8 noiembrie 2022, Cetățuia a fost trecută din proprietatea privată a Aro Palace în proprietatea Statului Român.
Anul trecut, la 23 mai, printr-o hotărâre de Guvern, monumentul a fost transferat în posesia Municipiului Brașov, iar după o serie de lucrări de punere în siguranță, Cetățuia a fost redeschisă pentru public anul acesta, la începutul lunii mai.
Oricine dorește să viziteze Cetățuia poate ajunge la ea fie pe jos, drumul din Piața Sfatului durând aproximativ 20 de minute, fie cu o linie specială de autobuz, mai exact linia 55, care pleacă din Livada Poștei și circulă cu o frecvență de 40 de minute.
Fortățreața ar urma să intre apoi într-un amplu proces de restaurare.
