Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt două dintre cele mai importante figuri din Noul Testament și Biserica Creștină. Sfântul Petru, inițial pescar, a devenit „piatra” pe care Hristos a construit Biserica, în timp ce Sfântul Pavel, convertit după o viziune pe drumul spre Damasc, a devenit unul dintre cei mai mari misionari și teologi ai creștinismului. Ambii sunt sărbătoriți pe 29 iunie în calendarul ortodox, pentru că atunci au fost executați de romani.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon şi în ultima parte a vieţii, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.
Sfântul Apostol Pavel (Paul pentru catolici) era originar din Tarsul Ciliciei. Luptând împotriva creştinilor, Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului însă i se arată Hristos într-o lumină orbitoare şi îl mustră: „Saule, Saule de ce mă prigoneşti?”. El se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67, în ziua de 29 iunie.
Ce fac credincioşii de Sf. Petru şi Pavel
În calendarul popular, ziua Sfinţilor Petru şi Pavel marchează miezul verii agrare şi perioada secerisului. În vremurile când oamenii erau foarte religioși, credeau că Sânpetru de Vară umbla pe Pământ, singur sau însoţit de Dumnezeu. În povestirile şi snoavele populare, Sânpetru este un om obişnuit: se îmbracă în straie ţărăneşti, se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer, unde îi încredinţează porţile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cereşti, împarte hrana animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin periculoasă, se mai spune în popor.
Alte tradiţii româneşti de Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Potrivit tradiţiei populare, în această zi apar licuricii, care îi ghidează pe cei ce se rătăcesc în păduri sau în munţi şi care ar fi, de fapt, scântei ale biciului Sfântului Petru. Este şi ziua în care amuţeşte cucul.
De Sfinţii Apostoli Petru si Pavel se dă de pomană pentru cei morţi, iar femeile trebuie să ofere vecinilor şi săracilor mâncare gătită, dar şi vase de lut pline cu apă, astfel încât morţii nu vor flămânzi, şi nici nu vor înseta pe tărâmul celălalt.
Oamenii nu au voie să muncească, nici la câmp, şi nici în gospodărie. În ziua prăznuirii celor doi sfinţi nu se spală, nu se aruncă gunoiul din casă şi nu se toarce, iar oamenii trebuie să meargă la biserică. În această zi nu se scutură merii, pentru ca ogoarele să fie protejate de grindină. În popor, se mai spune că femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua de Sfântul Ilie dacă vor să fie sănătoase.
Aproape 500.000 de români își sărbătoresc onomastica astăzi
În fiecare an, pe 29 iunie, aproape 500.000 de români își serbează onomastica de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, peste 370.000 dintre aceștia sunt bărbați. Numele sărbătorite de Sfântul Petru și Pavel:
Bărbați: Petru, Petre, Petrică, Petrișor, Petronel, Paul, Pavel
Femei: Paula, Petronela, Petruța, Petrița, Paulina, Paulica, Pătra, Pauliana
