Capra neagră este declarată specie ocrotită și protejată prin lege.
- Este suplă, nu cântărește mai mult de 50 de kg, lucru explicabil, la cât efort face zilnic.
- Copita este formată din două degete, cu o „unghie” mărginită de un fel de șină ca o ventuză. Așa se explică faptul că animalul prinde colțul stâncii chiar și în viteză, întrucât masa cornoasă a ventuzei este o excelentă suprafață antiderapantă. Aceasta se tocește în timp, dar crește repede și încontinuu.
- Este extrem de agilă: face salturi de până la 2 m înălțime și 6 m lungime.
- Iubește viteza, poate atinge și 50 de km pe oră, chiar și în zona stâncoasă.
- Dacă trebuie, înoată, însă obosește repede, nu e punctul ei forte.
- Are o dietă de invidiat: măceșe, muguri și vlăstari de foioase sau conifere, frunze, flori (vara), mușchi sau licheni (iarna).
- Este foarte rezistentă: în timpul iernii, poate să aștepte și două săptămâni între două mese.
- Este singuratică sau trăiește în grupuri conduse de un ţap ori de o capră bătrână.
- Când simt primejdia, caprele se aşază în şir indian şi pornesc în goană pe urmele caprei conducătoare.
- Trăiește între 15 și 20 de ani, pericolele la care sunt expuse fiind căderile de stânci, animalele de pradă ca râsul, lupul, ursul, vulturul, dar și braconajul.
Caprele negre au de obicei un singur ied, mai rar câte doi. Iezii sunt foarte jucăuși și ating maturitatea la trei ani. Iedul este avertizat de capra neagră la observarea unui pericol printr-un sunet caracteristic.
Caprele negre trăiesc în ciopoare (grupuri de până la 30 de exemplare), conduse de femele în vârstă și cu experiență. Masculii trăiesc în grupuri separate. În cadrul grupului, o capră neagră veghează tot timpul pentru a preveni atacurile prădătorilor. Sunt perfect adaptate zonelor montane și se pot deplasa cu ușurință în zone stâncoase, inaccesibile altor specii, unde-și procură hrana și se refugiază din fața prădătorilor.
„Clasa pregătitoare din pădure nu intră în vacanță. Vă prezentăm imagini superbe cu iezii de capră neagră, la masă sau la joacă, în pădurile Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, filmați de către camerele de monitorizare a faunei”, este descrierea filmării făcută de specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.
