Legendele Tâmpei, muntele care „străjuiește” Brașovul

Braşovului i se spune oraşul de la poalele Tâmpei. Aproape în orice loc te-ai afla în oraş, dacă ridici privirea, poţi vedea impunătorul munte ce străjuieşte oraşul. Astăzi, în vârful lui se află restaurantul Panoramic. Dar nu întotdeauna a fost aşa. În a doua jumătate a secolului XIII, aici se afla o fortăreaţă. Mai târziu, s-au ridicat pe rând o capelă, o piramidă şi o statuie a unui conducător maghiar, după cum scrie casasfatului.ro

Cetatea Braşovia

Cetatea Braşovia, înălţată pe versantul sudic al Tâmpei, era situată într-un punct strategic, la 900 m altitudine şi la 375 m înălţime de oraş. Avea o formă triunghiulară, mărginindu-se în două părţi cu coaste abrupte, iar în cea de-a treia cu o pantă dificilă. Grosimea zidurilor varia între 70 şi 80 cm şi 1,70 m. În interiorul cetăţii se aflau rezervoare pentru apă, săpate în stâncă, şi o capelă. Un rezervor avea o capacitate de 20.000 litri. În vremea războiului de la 1394-1395, Mircea cel Bătrân şi-a adăpostit aici familia. În fortăreaţă, în caz de primejdie, se refugiau şi românii din Şchei. În anul 1425, Cetatea Braşovia rezistă cu bine la un puternic asediu. După treizeci de ani este dărâmată la ordinul lui Iancu de Hunedoara, voievodul Ardealului. Acesta, la 19 noiembrie 1455, dispune dărâmarea cetăţii şi folosirea pietrei rezultate din ziduri la fortificarea oraşului de la poalele Tâmpei.
Astăzi se mai păstrează puţul săpat pentru fântâna cetăţii.

„Dealul Crucii“

La sfârşitul secolului al XVII-lea, pe vârful Tâmpei, se vedea o cruce. Saşii numeau Tâmpa Dealul Crucii. Pe la 1712, Johann Draudt, trecut la catolicism, a ridicat pe Tâmpa o capelă. Aceasta a atras numai nenorociri. Într-o noapte a fost jefuită, iar hoţii i-au aruncat la vale uşa. Cronicile saşilor spun că şcheienii au fost vinovaţii. După ceva vreme, alţi necunoscuţi au pătruns în capelă şi au pângărit-o. Unul scris pe pereţi: „Domnul Luther a sfătuit ca papa de la Roma să fie prăjit“. Vinovaţii n-au fost găsiţi. La 10 iunie 1737, a doua zi de Rusalii, capela a fost lovită de trăsnet, omorându-i în faţa altarului, pe un croitor catolic şi pe soţia lui. Fusese trăsnit şi câinele lor. Capela nu mai există acum. Tot pe atunci, românii aveau pe mijlocul muntelui o cruce mai mică de lemn.

Piramidă pentru ruşi

În 1849, armata ţaristă, după ce ajutase Curtea de la Viena să înăbuşe revoluţia paşoptistă, a părăsit Transilvania. Nu înainte de a lăsa un semn în Braşov. Ruşii au ordonat zidirea unui monument pe Tâmpa, în forma de piramidă. Avea inscripţia «Rusia et Austria unita MDXXXIL». Piramida a rezistat până în 1869.
În 1896 statul maghiar a sărbătorit cu mare fast 1000 de ani de la venirea triburilor maghiare în Pannonia. Cu această ocazie, s-a ridicat un monument pe Tâmpa: statuia lui Arpad, conducătorul triburilor, de la 896.

Funicular din Valea Cetăţii

Pentru aducerea pietrelor necesare s-a construit un funicular, care pornea din Valea Cetăţii. Mecanismul era pus în mişcare de animale de povară.
„Din punct de vedere artistic nu mi se pare fericită ideea de a pune într-un vârf de munte o coloană înaltă de 7 metri (cu soclu de 20 metri) şi pe ea o statuie destul de meschină, de trei metri şi jumătate, dar ea e destul de caracteristică pentru sentimentele care stapâneau autorităţile vremii“, scria cărturarul Sextil Puşcariu în „Braşovul de altădată“.

Monument cu paratrăznet

Monumentul avea un soclu circular, peste care era aşezată o coloană. În vârful ei era statuia. Aceasta nu-l înfăţisa pe Árpád, ci pe un războinic din vremea sa. Monumentul avea în spatele lui, în vârf, un paratrăznet.
La inaugurarea oficială a participat ca delegat al guvernului maghiar, ministrul de interne, Perczel Dezsö. Românii şi saşii nu au fost de faţă. În semn de sfidare, când oficialităţiile au coborât de pe Tâmpa, prin faţa lor au trecut 80 de juni, urmaţi de o coloană de trăsuri. Se duceau să-l întâmpine pe noul preot al bisericii Sf. Nicolae din Șchei. La început, ministrul ungar a crezut că junii au defilat în onoarea lui.

Statuie împuşcată şi dinamitată

În primavăra anului 1901, un necunoscut a împuşcat statuia. A nimerit pana de şoim de pe căciula războinicului. A mai fost un atentat, spune Bogdan Florin Popovici. Pe 27 septembrie 1913, după-amiaza, s-a auzit o puternică detunătură, care a zguduit casele saşilor din cetate şi ale şcheienilor. Patrula de poliţişti a constatat că soclul statuii a fost distrus cu dinamită. Au fost bănuiţi doi studenţi, Ilie Cătărău şi Timoftei Kirilov.
„Peste vreo două decenii de la ridicarea statuiei, a făcut explozie o bombă, aşezată la picioarele ei de unul Cătărău, ca un protest împotriva îngîmfării stapînitorilor acestor ţinuturi. Acest fel de a protesta cu fapta nu prea e în firea românului, dar a produs o mare satisfacţie la cei umiliţi“, scria Sextil Puşcariu.

Distrusă de furtună

În februarie 1914, palatul episcopului de Hajdudorog din Debretin a fost aruncat în aer. Explozia a fost produsă de o bombă primită într-un pachet prin poştă. S-a descoperit că în spatele atentatului stăteau Cătărău şi Kirilov. Cătărău fusese în Braşov în ziua atentatului asupra statuii lui Arpad. Poliţia l-a suspectat, dar n-a soluţionat cazul.
Pînă la urmă statuia a fost distrusă de o furtună, la puţin timp după atentat. În 1916 soclul a fost aruncat în aer de armata română. Ce a mai rămas din el, a fost folosit ca punct de observaţie militar, care s-a distrus cu vremea.

Taxe de stat pe bancă

Sub stânca din vîrful Tâmpei, într-o grotă naturală, era amenajat un restaurant cu berărie. Seara se vedea de jos arzînd pînă noaptea tîrziu, în această grotă, lampa aprinsă. Era dată în arendă unui birtaş. Acesta urca zilnic serpentinele cu măgăruşul încărcat cu sticle de bere. Grota a fost numită Bethlen, în cinstea unui ministru ce vizitase Braşovul.
La începutul secolului XX, aleile de sub Tâmpa au devenit refugiul îndrăgostiţilor. Primăria cerea taxe pentru cei care se plimbau sub Tîmpa, sub pretextul îngrijirii zonei. Nu de puţine ori taxatorii se piteau după copaci, iar atunci cînd zăreau îndrăgostiţi care se aşezau pe bancă fără să plătească taxa, îi amendau.

Evadaţi fugiţi în pădure

În 1921 au evadat nu mai puţin de 11 deţinuţi de la Poliţie. Au furat armamentul gardienilor, iar încercarea de a-i prinde pe fugari s-a soldat cu schimburi de focuri pe sub Tâmpa şi în Răcădău.
O evadare celebră a avut loc în 1902. Evadatul a fost Taflan, artist de circ, atlet şi campion în gimnastică. Pe cînd era funcţionar în Făgăraş a comis o crimă pasională. A împuşcat un tînăr pe care l-a găsit la amanta lui. Tocmai atunci se inaugura noul Palat de justiţie, actuala clădire a Prefecturii. Taflan a fost condamnat la cîţiva ani de închisoare. “Pe cînd era transportat din sala de şedinţe în penitenciar, Taflan a dat un brînci gardianului din stînga şi un pumn celui din dreapta, şi cât ai clipi din ochi o tuli spre Tîmpa şi se făcu nevăzut. Desigur că pînă în vîrf, luînd-o de-a dreptul printre copaci, nu s-a oprit. În zadar l-au urmărit. Nu l-au putut prinde şi i s-a pierdut urma. După patruzeci de ani am aflat de la o ruda a lui că trăişte în America“, îşi amintea Sextil Puşcariu.

Restaurantul Bethlen

În peștera din stânca aflată în vârful Tâmpei a fost amenajat pe la 1890 un restaurant cu berărie. Localul a fost botezat după (András) Bethlen, ministrul agriculturii maghiar, care l-a vizitat în 1891. Extins printr-o terasă deasupra prăpastiei în 1905, după 1948 s-a numit „Cabana-restaurant «Tâmpa»”. Pe 23 martie 1977, în urma unui tragic accident din vina personalului, cabana a ars în întregime. Astăzi se mai păstrează doar terasa de unde turiştii admiră panorama orașului și urmele căzilor de piatră din mica peșteră, unde altădată se răceau sticlele de bere. În anul 2001 Consiliul Județean Brașov a ridicat înăuntru o cruce de marmură, iar în 2006 a remontat literele ce compun numele municipiului (după ce anterioarele, din 2004, fuseseră smulse de vânt) în dreapta terasei, asigurându-le iluminatul artistic pe timp de noapte.

Apeductul

În 1891, s-a construit la baza muntelui Apeductul Municipiului Brașov. Planurile și sub conducerea lucrărilor au fost asigurate de celebrul inginer-şef al orașului, Christian Kertsch. Mult timp s-a crezut că apa de la apeduct este de izvor, însă, în cele din urmă, cetățenii au aflat că bazinul este alimentat cu apă de la uzina de la Tărlug și alte surse din zone apropiate, Schei şi Răcădău.

Legende

Pe aleea de sub Tâmpa se află o bancă săpată în piatră. Se spune că a fost cioplită pentru că aici, un cuplu de îndrăgostiți au murit îmbrățișați, striviți de o stâncă care s-a prăvălit din vârful muntelui peste ei. Legenda apare într-un document din anul 1817 fiind menţionat numele fetei care a murit: Ana-Maria.
O altă legendă afirmă că sub Tâmpa s-ar afla o peșteră uriaşă în care este un lac. Acumularea de apă ar fi atât de mare, încât în cazul în care s-ar construi tunele pe sub Tâmpa s-ar inunda centrul orașului. De-a lungul vremii, autorităţile au dorit de mai multe ori să străbată muntele cu un tunel. Niciun astfel de proiect nu s-a concretizat.
Cel mai ciudat mit despre muntele Tâmpa povesteşte de un balaur adăpostit de o grotă, care mânca copii. Fiara a fost răpusă de un măcelar care a umplut cu piatră de var mai multe bucăţi de piele şi carne de viţel, pe care le-a pus într-un car în faţa grotei. Zmeul, după ce le-a înghiţit a murit.

Rezervaţie a naturii

Tâmpa este considerată rezervaţie naturală şi monument al naturii. E situată la 865 m altitudine şi reprezintă o prelungire a unui versant ce aparţine masivului Postăvarul, din Munţii Bucegi. Aici cresc specii ocrotite: laleaua pestriţă şi papucul doamnei.

Atentatorul

„Gazeta de Transilvania“ îl prezenta pe Ilie Cătărău ca fiind un aventurier politic. Bulgar de origine, a stat un timp în Rusia. Sosise în România cu cîţiva ani înainte de atentat. Pretindea că este student român basarabean, silit să se refugieze în România din pricina persecuţiilor. Poliţia a descoperit că în atentatul de la Debretin acţionase şi la comanda societăţi teroriste ruseşti „Camera Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“ din Kiev. Poliţia rusă confirma că era un „spion rus“. Studenţii de la Facultatea de Litere de la Universitatea Bucuresti, colegi cu el, au dat un comunicat în care îl caracterizau drept un aventurier. După Unire, se vorbea despre el cu admiraţie, ca despre un bun patriot.

Oraşul Stalin

În perioada 1950-1959, Braşovului i se schimbase numele în Oraşul Stalin. Aproape de centrul oraşului s-a înălţat o statuie a conducătorului sovietic.
Pe partea nordică a masivului se „decupase“ pădurea, inscripţionîndu-se în brazi cuvântul Stalin. Un puşti a făcut greşala să urineze pe un brad din acesta. A fost examtriculat din şcoală. Într-un târziu au luat statuia şi au băgat-o într-un depozit.

Potecile Tâmpei

Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi. Sub teleferic se află drumul şerpuit cu 25 de serpentine, tăiate în 1837 de către Ocolul silvic al Brașovului. Pe versantul dinspre Dobrogeanu Gherea există treptele lui Gabony, wsăpate în stâncă. O potecă abruptă are acces de la baza muntelui, dinspre Troiţa Curcanilor. Drumul din Şaua Tâmpei spre ruinele vechii cetăţi Braşovia se numeşte şi Calea Cavalerilor. Spre Răcădău există un drum forestier spre poiana „La Iepure”.

Telecabina Brașov Tâmpa

În 1971, cu ocazia celei de-a treia ediţii a “Cerbului de Aur”, a fost dată în folosinţă Telecabina Tâmpa. Stația de pornire este la cabana-restaurant „Casa Pădurarului!. Punctul de oprire este restaurantul „Panoramic”, aflat la 960 de metri altitudine. Într-o oră, pot urca și coborî masivul Tâmpa cu telefericul 440 de persoane.