Tara noastra a fost printre primele care au beneficiat de binefacerile aplicarii electricitatii. In acest sens se pot enumera: realizarea liniilor telegrafice intre anii 1852-1853 pentru legarea oraselor Timisoara si Sibiu de Viena, centrala electrica pusa in functiune in Bucuresti in 1882, linia telefonica construita in 1886 in Bucuresti, sistem de iluminat public electric stradal extins, realizat in 1884 in Timisoara.
Aparitia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea a primelor aplicatii ale energiei electrice (telegraful, telefonul, iluminatul electric, generatoarele si motoarele electrice) a fost rezultatul preocuparii omului pentru cresterea continua a nivelului de satisfacere a necesitatilor sale. Astfel energia electrica a devenit o sursa de progres.
Prima perioada a electrificarii Romaniei, cuprinsa intre 1882 si 1920, este caracterizata printr-o evolutie in conditii de economie libera, fara orientari energetice stabilite prin lege, cu initiative provenind in principal de la administratiile comunale, in scopul realizarii, in primul rand, a iluminatului electric stradal si casnic, ceea ce a insemnat un progres tehnic fata de iluminatul cu petrol.
Spre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui actual, zona Brasovului se afla in plina dezvoltare economica in diverse domenii: textile, chimie, metalurgie, constructii de masini, exploatarea si prelucrarea lemnului, ciment si celuloza, pielarie si bineinteles, agricultura si zootehnie.
Industria existenta la sfarsitul secolului trecut folosea la actionarea masinilor fie forta aburului, fie potentialul hidraulic al cursurilor de apa, in Brasov acesta fiind asigurat de canalul Timis, paraul Graft, paraul Tern, valea Racadau. Pe aceste cursuri de apa s-au instalat numeroase mori (in anul 1910 erau inregistrate 16 firme de morarit) existenta lor conducand la unele toponime: Valea Morilor, strada Morii, Dealul Morii.
Primele aplicatii tehnice ale electricitatii au aparut, ca peste tot in lume, din necesitati economice. Prin iluminarea atelierelor si sectiilor industriale, precum si prin actionarea cu motoare electrice, crestea productivitatea si calitatea produselor realizate. Se imbunatateau, de asemenea, conditiile de munca, ceea ce avea implicatii asupra productivitatii.
O noua etapa nu putea sa acopere decat consumul casnic (iluminat casnic) care apoi sa fie extins la iluminatul electric public. O alta etapa este cea legata de producerea si distributia energiei electrice, generatoarele electrice realizate fiind antrenate de masini cu abur sau de turbine hidraulice.
a) Utilizarea electricitatii in industrie
In analele Kronstadter Adressen Kalender editate din 1920 de “Asociatia Generala a Producatorilor si Distribuitorilor de Energie Elecrica” din Romania este consemnat faptul ca in Brasov, in anul 1896, a fost pusa in functiune o centrala electrica, si anume, Centrala de la Fabrica de acid sulfuric si ingrasaminte Zladna – filiala Brasov, situata pe strada Garii nr.70. Era echipata cu doua generatoare de curent continuu de 110 V, avand puterea de 50 kW, respectiv 24 kW, actionate cu o masina de aburi de 100 CP.
Grupurile electrogene s-au montat apoi pe langa alte unitati industriale:
- la Fabrica de ciocolata, bomboane si zaharicale “Fratii Stolwerk”;
- la Fabrica de postav “Wilhelm Tellman & Co” si la Fabrica de malt din Darste “Friederich Czeil si fiii”;
- la Fabrica de postav si tesaturi la moda “Wilhelm Scherg & Cie SA”;
- la Fabrica romana de laminat si tras metale “Farola” si la Fabrica de pielarie “Fratii Scherg”;
- la Intreprinderile Metalurgice “D.Voina SAR”;
- la Fabrica de avioane “IAR”;
- la Fabrica romana de vagoane si motoare “Astra”;
- la Fabrica de parchete si lemnarie “A. Kocsis si fiii SSA’;
- la Fabrica metalurgica romana “Metrom”.
b) Iluminat casnic
In perioada 1903 -1910, s-au instalat primele grupuri electrogene, utilizate pentru iluminat in unele case particulare, din care amintim:
- Cladirea “Reduta” (azi, Centrul Cultural Reduta),
- Subsolul cinematografului de pe strada Mureselilor,
- Cladirea Orghidan si Horvath de pe strada Baritiu,
- Hotelul Coroana,
- Baile comunale de langa Colegiul Natonal “Andrei Saguna’,
- Cinematograful Astra, la capatul strazii Lungi,
- Cazarma neagra de pe strada Nicolae Balcescu,
- Cladirea care actual este Comisariatul Militar de pe strada Lunga.
c) Iluminatul public
Iluminatul public s-a extins la grupuri de case prin retele electrice rudimentare. Primul post de transformare pentru distributia publica a energiei s-a montat in 1916 in zona Spitalului Militar, racordat printr-o linie aeriana LEA de 15 kV, care lega CHE Vulcan cu Fabrica de ciment. Abia dupa primul razboi mondial se extinde reteaua de 15 kV in zona centrala a orasuluiprin cablu subteran, la un post de transformare situat in actuala Piata a Sfatului, la subsolul magazinului de stofe “Scherg”. De la acest post s-a construit o retea de distributie de joasa tensiune, inclusiv pentru iluminat public.
d) Retele de producere si distributie a energiei electrice
Pentru electrificarea zonei, in anul 1909 orasul Rasnov (comuna la vremea aceea) se asociaza cu inca alte 10 localitati: Cristian, Ghimbav, Stupini, Sanpetru, Harman, Bod, Feldioara, Rotbav, Araci si Haghig, prevazandu-se alimentarea acestora dintr-o hidrocentrala, prin retea trifazata de 15 kV cu statii de transformare de 15/0,4 kV si retea de distributie de 380/220 V .
Ca urmare, societatea particulara pe actiuni Uzina electrica Rasnov a construit si a pus in functiune in anul 1911 primele instalatii:
- centrala hidroelectrica Rasnov (denumita ulterior C.H.E. 3 Rasnov) echipata cu o turbina Francis de 235 CP si un generator de 160 kW, 6 kV c.a. trifazat 50 Hz;
- LEA 15 kV Rasnov – Sanpetru, de 34,6 km, cu conductoare 3 x 25 mm2 cupru si stalpi de beton armat vibrat, prima linie de 15 kV din judet;
- posturile de transformare si primele retele de j.t;
Initial LEA de la C.H.E. 3 Rasnov a functionat la tensiunea de producere, 6 kV, iar in zona de intersetie cu LEA 15 kV de la C.H.E. Vulcan la fabrica de ciment din Brasov (mentionata la municipiul Brasov) s-a realizat, din considerente tehnice si economice, statia de conexiuni 15 kV Cristian, cu un transformator de 15/6 kV, interconetand cele doua C.H.E.
In preajma primului razboi mondial, lucrarile initiate de SPA Uzina Elecrica Rasnov s-au intrerupt, fiind reluate ulterior cand, pe langa continuarea electrificarii celorlalte sate asociate, s-au pus in functiune:
- in anul 1921, la CHE Rasnov, al doilea grup cu turbina de 495 CP si generator de 456 kW, 6 kV;
- in anul 1933, tot la CHE. 3 Rasnov, cel de-al treilea grup, cu turbina de 300 C.P. si generator de 160 kW, 6 kV;
- in anul 1936, CHE. Rasnov II (numita ulterior C.H.E. 4 Rasnov) o noua hidrocentrala la cca 4 km aval de prima, echipata cu doua turbine de 805 CP si respectiv 493 CP si doua generatoare de c.a. 400 V, 50 Hz, avand 585 kW si respectiv, 360 kW; noua centrala s-a racordat la LEA Rasnov – Cristian, trecuta la 15 kV si prin aceasta s-a interconectat cu C.H.E. Rasnov I si cu celelalte centrale din reteaua de 15 kV existenta in zona;
In orasul Brasov, in anul 1929 s-a pus in functiune Centrala de Energie pentru Industrie (Industrie Kraftzentrale, I.K.Z.), realizata din fondul social constituit de fabricile Scherg (ulterior, Carpatex), Kügler (de ciment, Temelia), Fratii Schiel (ulterior, Hidromecanica) si Teutsch (I.U.S.) in scopul inlocuirii uzinelor proprii, uzate si insuficiente ca putere.
Centrala, numita ulterior C.E.T. 2 Brasov, echipata initial cu un turbogenerator de 1830 kW, 400 V curent alternativ trifazat de 50 Hz si echipata in 1940 cu inca un turboagregat de 3,2 MW, 6,6 kV, a fost racordata la reteaua de 15 kV existenta, prin care s-a interconectat cu C.H.E. Vulcan si cu C.H.E. I Rasnov .
In anul 1930 intra in aceasta interconexiune si Centrala Termoelectrica a Fabricii de Zahar din Bod, in urma unei conventii de schimb de energie ce prevedea ca energia consumata in timpul anului sa fie restituita de catre fabrica de zahar in timpul campaniei de fabricatie. In acest scop s-a construit LEA 15 kV Brasov-Bod, in lungime de 14 km, iar in zona intersectiei acestei LEA cu LEA 15 kV Rasnov-Sanpetru s-a realizat Statia de conexiuni 15 kV Stupini, asigurandu-se astfel o legatura suplimentara a centralelor I.K.Z. si Bod cu reteaua de 15 kV existenta.
Despre o distributie a energiei electrice, cu caracter unitar si cu grad sporit de siguranta, se poate vorbi incepand cu infiintarea Uzinei Electrice S.A. Brasov cu capital suedez Electroinvest-ASEA, careia primaria ii concesioneaza dreptul de construire a instalatiilor si de exploatare a electricitatii. Aceasta companie, pe data de 15 iunie 1933 pune in functiune o noua centrala termoelectrica, inclusiv reteaua de medie tensiune (6,6 kV, majoritatea in cablu subteran) si de joasa tensiune (10% in cablu subteran) si posturile de transformare 6,6/0,4 kV.
Noua uzina, denumita ulterior CTE 1 Brasov, era echipata initial cu doua turbogeneratoare de cate 1,4 MW, 6,6 kV, curent electric trifazat, 50 Hz, iar in 1937 a fost echipata cu inca un turbogenerator de 3 MW si 6,6 kV. Uzina s-a interconectat cu celelalte centrale din reteaua de 15 kV a zonei printr-un transformator de 15/6,6 kV si un cablu de 15 kV in derivatie din LES 15 kV care lega I.K.Z. cu LEA 15 kV spre statia de conexiuni 15 kV Cristian.
Ulterior, CTE. 1 Brasov s-a interconectat direct cu CTE. 2 Brasov (I.K.Z.) printr-un cablu subteran de 6,6 kV. De asemenea, la CTE 1 Brasov exista din anul 1939 o legatura cu reteaua societatii “Electrica” (Concordia) Campina, prin prelungirea LEA 25 kV de la Darste la U.E. Brasov (LEA + LES 25 kV) unde s-a instalat un transformator de 25/6,6 kV.
Principalele date privind instalatiile electrice si exploatarea lor de catre Uzina Electrica S.A. Brasov, conform statisticilor A.P.D.E. (Asociatia Generala a Producatorilor si Distribuitorilor de Energie Electrica din Romania) pe anul 1941, sunt urmatoarele:
- reteaua de 6,6 kV: 4,7 km LEA si 25,45 km LES, (LEA – Linie Electrica Aeriana, LES – Linie Electrica Subterana),
- reteaua de 25 kV: 1,73 km LEA si 2,95 km LES,
- 29 de posturi de transformare 6,6/0,4 kV, insumand 3460 kVA,
- reteaua de JT: 80,2 km LEA si 6,2 km LES,
- 13740 de abonati, toti cu contor,
- iluminat public: 2386 becuri, totalizand 169 kW,
- puterea total instalata la consumatori: 8159 kW
Mai trebuie amintit ca, prin LEA 6 kV alimentata din CHE Tarlung, apartinand societatii particulare “Tarlungul “ S.A.R. Cernatu, au fost electrificate in perioada 1923-1926 cartierele Darste si Noua, la acea vreme separate de municipiul Brasov.
Realizari tehnice in decursul timpului
Pe parcursul anilor unele grupuri electrogene din fabrici sau din locuinte s-au desfiintat, iar alte centrale, mai puternice (I.A.R., Metrom), s-au incadrat in reteaua de 6,6 kV, astfel ca pana in anul 1948 in Brasov s-a inchegat un sistem energetic, cu interconectarea multor hidrocentrale sau termocentrale ce functionau in imprejurimile Brasovului.
De la cladirile respective distributia publica s-a extins la grupuri de case vecine, prin retele rudimentare. De la C.H.E. Tarlung s-a construit o LEA 6 kV pana la Darste si posturi de transformare de 6000/220 V. In afara celor 9 municipii si orase din restul de 155 comune si sate din judetul Brasov, pana in anul 1948 (inclusiv) au fost electrificate 41.
Dezvoltarea instalatiilor, care sa asigure transportul energiei spre Brasov, zona cu un consum tot mai mare, a continuat cu punerea in functiune in septembrie 1954 a LEA 110 kV Fantanele-Brasov (primul circuit), ceea ce a condus si la realizarea primului paralel intre sistemele energetice ale Munteniei si Ardealului.
Conform strategiei de dezvoltare a sistemului energetic national, in anul 1969 Brasovul a cunoscut o noua treapta de tensiune, 220 kV, in transportul energiei electrice, prin punerea in functiune a LEA 220 kV (cu gabarit de 400 kV) Sibiu-Brasov si a unui autotransformator 200 MVA, 220/110 kV in statia de transformare 220 (400)/110 kV Brasov, amplificata ulterior cu inca o unitate 220/110 kV, 200 MVA. La noua statie de 220 (400) kV s-au racordat in anii urmatori, inca doua linii de 220 kV, cu gabarit de 400 kV: in 1973 LEA Brazi Vest-Brasov si in 1974, LEA Brasov-Gutinas.
In anul 1976, liniile Sibiu-Brasov si Brasov-Gutinas au trecut la functionarea in 400 kV, in statia Brasov montandu-se doua autotransformatoare de 400/220 kV, 400 MVA.
Anul urmator consemneaza aparitia unei noi statii de transformare 220/110 kV, cu profil de 400 kV, statia Darste, cu o unitate de 220/110 kV, 200 MVA, intercalata in LEA 220 (400) kV Brazi-Brasov.
Trei ani mai tarziu, la 30.09.1980 sistemul energetic national a realizat o noua legatura: LEA 400 kV Brasov-Bradu.
Definitivarea sistemului de 400 kV din zona Brasovului a continuat cu trecerea la 400 kV, in anul 1983, a liniei Brasov-Darste si a statiei Darste, cu un transformator de 250 MVA, 400/110 kV, iar in 1984 a liniei Domnesti-Darste (din 1989, prin aparitia statiei 400 kV Brazi, linia este numita LEA 400 kV Brazi Vest-Darste). Tensiunea de 220 kV s-a desfiintat in anul 1985, prin inlocuirea autotransformatoarelor de 400/220 kV si 220/110 kV din statia Brasov, cu doua transformatoare 400/110 kV, 250 MVA.
Printre evenimentele legate de dezvoltarea sistemului energetic de 400-100 kV din zona de activitate a F.R.E. Brasov in configuratia actuala mai trebuie amintite:
Punerea in functiune in anul 1989 a hidrocentralelor de pe raul Olt: C.H.E. Voila si C.H.E. Vistea, avand fiecare cate doua generatoare de cate 7,1 MW, 6 kV, actionate de turbine Kaplan;
Punerea in functine, la sfarsitul anului 1990, a celei mai mari unitati de producere din zona, C.E.T. Brasov, cu prima unitate de 50 MW, cel de al doilea grup, de aceeasi putere, fiind dat in exploatare in mai 1995. CET Brasov cu capacitatea de 2 x 50 MV constituie in prezent a doua unitate RENEL din Brasov sub titulatura de Filiala de Electrocentrale Brasov.
După 1989, operatorul de distribuție din județul Brașov funcţionează sub mai multe titulaturi: IRE Brașov, FRE Brașov, FDTEE Brașov şi SDEE Brașov.
Prin HGR nr. 675/2007 are loc reorganizarea prin divizare parțială a societaților comerciale de distribuție si furnizare a energiei electrice, filiale ale SC Electrica SA, luând ființă trei societăți comerciale de distribuție a energiei electrice ce acoperă Transilvania și zona de nord a Munteniei
In 2014, Electrica şi filialele sale devine companie listată dual, acţiunile sale fiind tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti şi pe London Stock Exchange.
Sursa cronicabrasovului.blogspot.com
