George Barițiu, omul care a dat aripi presei transilvănene a vremii, s-a născut în modesta localitate Jucu de Jos în anul 1812. Destinul lui George Barițiu, numele de Barițiu (Baricz sau Bariț) i s-a atribuit de către profesorii clujeni, maghiarizarea numelor și prenumelor la români fiind o practică obișnuită în școlile ungurești din acea perioadă, avea să se contureze într-un adevărat pilon al culturii și al presei românești. Studiile l-au purtat pe drumuri întortocheate, de la școlile de provincie la luminile academice ale Blajului și Clujului.
George Barițiu a făcut studii gimnaziale la Blaj, studiile liceale la Cluj, iar între 1828-1829 a studiat filosofia şi dreptul, apoi teologia la Blaj, în perioada 1831-1835. A fost puternic influenţat de lucrarea lui Petre Maior ”Istoria pentru începutul românilor în Dachia”. În perioada de studenție la teologie, a participat ca actor la câteva spectacole de teatru în limba română, organizate la seminar, ocaziecu care i-a cunoscut pe Simion Bărnuţiu şi pe Timotei Cipariu.
Teologia ar fi putut fi calea sa firească, ducând mai departe tradiția tatălui și bunicului său, dar a ales să devină un călăuzitor al minților tinere. În 1835 a fost numit profesor de fizică la Liceul din Blaj, iar din 1836 a predat gramatica românească și germană, aritmetica, istoria, geografia și limba latină la Liceul Comercial Românesc din Brașov.
Înainte de stabilirea la Brașov, a plecat într-o călătorie alături de Timotei Cipariu, prin mai multe oraşe din sudul Transilvaniei, dar și din Țara Românească unde au avut contacte cumai multe personalităţi ale vieţii politice şi culturaledintre care îi amintim pe Ion Heliade-Rădulescu, C.A. Rosetti, Ion Câmpineanu, Iancu Văcărescu, Cezar Bolliac, cu profesorii Petrache Poenaru, Florian Aaron, Eftimie Murgu.
George Barițiu a fost mult mai mult decât un simplu profesor. A fost un vizionar, un om al ideilor și al acțiunii. În 1838, a pus piatra de temelie a unei revoluții culturale și sociale în Transilvania – a fondat Gazeta de Transilvania, primul ziar românesc din acea parte a țării și astfel, cu mult curaj și determinare, a adus în lumina reflectoarelor problemele, aspirațiile și realizările românilor transilvăneni.
Patriotul George Barițiu nu s-a oprit aici. Cu viziune și ambiție, a pus bazele unei adevărate mișcări culturale. Împreună cu alți entuziaști ai culturii române, a înființat în 1861 Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, cunoscută sub numele de Astra. Sub egida acesteia, cultura românească din Transilvania a cunoscut o renaștere fără precedent, iar revista Transilvania, purtând amprenta sa, a devenit un reper cultural, ghidând mintea și inima românilor pe cărările cunoașterii și frumuseții.
Citiți mai multe detalii, pe jurnalul.ro.
