Primul „raliu” a avut loc la Brașov în 1935. Un eveniment de excepție, la care au participat zeci de mii de spectatori

Prima cursă automobilistică din România a avut loc în 22 septembrie 1904, an în care s-a înfiinţat şi Automobil Clubul Român. Cursa s-a desfăşurat pe traseul Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti şi retur, pe distanţa de 120 de kilometri. 

În Transilvania, automobilismul s-a dezvoltat semnificativ după momentul istoric din 1918. În anii interbelici, s-a născut o competiție automobilistică de anvergură la Cluj, Cursa de coastă de pe dealul Feleacului. Aceasta a devenit o manifestare sportivă internațională, anuală, desfășurată cu participarea unor concurenți din diverse țări ale Europei. Primul concurs automobilistic de pe dealul Feleacului a fost organizat în 22 iunie 1922, de Automobil Clubul Regal Român în colaborare cu fililala sa din Cluj, înființată în 8 septembrie 1921, înglobat în cadrul unui mare concurs de turism automobilistic.

Primul concurs automobilistic din Banat a avut loc la Timişoara, în 19 şi 20 mai 1930. Traseul de nouă kilometri cuprindea şoseaua care duce în localitatea Şag. La competiţie a luat parte şi Alteţa Regală Principele Nicolae, cel de-al doilea fiu al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria, conform cronicabrasovului.blogspot.com.

Brașov, 1935. „De Sâmbătă seară nu mai există ocameră de închiriat în tot Braşovul”

În Brasov, prima editie a concursului automobilistic „Marele Premiu al Brasovului” a avut loc in 1 septembrie 1935. A fost un eveniment de exceptie, la care au participat zeci de mii de spectatori. A existat o probă si de motociclism, gen de concurs cu care brasovenii erau deja obisnuiti de mai multi ani. Presa vremii, locală si centrală, a descris pe larg competitia automobilistică de la Brasov. Ziarul „Dimineata” în ediția din 4 septembrie 1935, scria:

„Intr-o atmosferă cu totul deosebita au avut loc Duminică, cursele de automobile şi motociclete in circuit închis. Treizeci de mii de oameni masaţi dealungul pieţii au asistat la acest eveniment. De la capii autorităţilor până la ultimul copil de şcoală, toţi braşovenii au ţinut să fie de faţă. Afluxul străinilor a fost de asemenea considerabil. De Sâmbătă seară nu mai există ocameră de închiriat în tot Braşovul. A fost luat cu asalt şi ultimul colţişor. Cu atât mai mult este de admirat deci comitetul organizator, compus din d-nii general A. Rizeanu, Jean Nan şi Targuinu Priscu, care împreună cu dl. Clos Precup, ing. A. Secol, ing. Mărgăreanu, dr. Lupu Ştefan, prof. A. Moldovan. Graţie acestora, cu toată enorma afluenţă de spectatori nu s-a înregistrat absolut nici un accident. 

Măsurile de circulaţie aplicate cu toată stricteţe au asigurat un cadru care ar fi putut figura in marile comeptiţiuni mondiale. Posturile telefonice, de sub conducerea d-luî ing. Ceată, au lucrat cu precie, fapt evidenţiat la un moment dat când graţie lor a fost evitat un groaznic accident. Numeroase megafoane au ţinut publicul în permanenţă in curent cu situaţia clasificărilor, speaker fiind d. ing. D. Tatta, Danii ing. A Bărbieru, ing. T. lonescu, ing. Florescu, ing. Georgescu, Tof, ing. D. Assan, ing. Vereşi, dr. Podea, E. Lupan, B. Seesă, D. Mareea, Gh. Alsei, E. Florian, comisarii sportivi n’au cruţat deasemenea nicio oboseală pentru ca totul să fie perfect pus la punct. Deasemenea trebue notată urbanitatea şi tactul cu care d. ing. IM. Grossu, directorul curselor a ştiut să facă faţă nervozităţii inerente a participanţilor. 

CURSELE DE MOTOCICLETA 

La ora, 9, s’a dat plecare pentru cursele de motociclete cu traseu închis in lungime totală de 51 kilometri (30 de ture). S’au prezentat la start 15 concurenţi din Bucureşti, Braşov, Cluj şi Câmpulung. Plecarea are loc vijelios, turnantele repezi, in special aceia din dreptul poştei silesc pe rând 7 concurenţi să abandoneze. Din primele ture se detaşează vechiul motociclist Marin Moraru, care cu o maşină de serie reuşeşte să se claseze primul, urmat la mică distanţă de Lazăr Georgescu şi Andrei Szekely din Bucureşti, ing. V. Crăciunaş din Cluj. 

CURSELE DE AUTOMOBILE CATEGORIA SPORT 

Principele Nicolae, înscris printre concurenţi nu a luat parte din cauza doliului familiei regale. Traseul are 68 de kilometri (40 de ture). Din cauza, marelui număr de participanţi se hotăreşte ca primele zece ture să se alerge in două eliminatorii. Primii clasaţi din fiecare serie urmând să ia parte la finala de 30 de ture. In prima serie se dă plecarea la 7 maşini din care două reprezintă culorile germane. Mişu Sontag, (Bucureşti) porneşte în cap urmat de locot. Papană şi ing. Rozenauer din Mediaş. Se păstrează aceiaşi ordine în tot timpul celor zece ture

In seria a doua urmează să plece celelalte maşini în număr de 8. Intra in cursă şi celebrul as Montberger. In dealimgul zecilor de ture nu a avut insă nici o sclipire de celebritate. Faptul că Montberger cât şi tovarăşii săi nu au reuşit să se plaseze decât printre cei din coadă au apărut cu atăt mai penibil cu cât caravana „Auto-Union“ a sosit cu maşini speciale din Germania. Din motive de desconsiderare germanii au staţionat în permanenţă separaţi de ceilalţi concurenţi exilind piloţi mecanici şi suporteri in elegante salopete albe cu insignele fabrice. 

Se clasează in ordine Petre Cristea, ing. Barbu Neamţu, col. Berlescu, (in program s’a trecut numele d-sale Ucselreb, adică numele inversat). Pentru finală au intrat numai 8 maşini deşi germanii au protestat susţinând, că maşinile lor uşoare nu le-au permis să evidenţieze calităţile din cauza traseului prea scurt. 

Juriul, printr-un larg spirit de sportivitate, hotărăşte ca la finala mică să plece patru concurenţi (doi de fiecare serie). Cu maşina ca un bolid, colonelul Berlescu ia conducerea, urmat de ing. Neamţu, Mişu Sontag şi Papană. In turul 5, din cauza unei pene, locot. Papană abandonează, iar Cristea pierzând la turnantă trece in coadă. Acesta nu cedează şi accelerând cu energie câştigă incet-încet teren. In turul 15 profitând de faptul că un concurent derapează iar colonelul Berlescu se încurcă între două maşini, trece fulgerător în cap şi menţine poziţia cu mare distanţă până la sfârşit urmat de colonelul Berlescu, inginerul Neamţu şi Mişu Sontag. Inutil să mai arătăm că suporterii şi mecanicii germani sunt consternaţi… 

CATEGORIA SPORT 

Urmează cea mai palpitantă cursă a zilei, aceia a categoriei sport. Pe un circuit de 102 kilometri (60 de ture). La start sunt patru concurenţi: Mişu Sontag, ing. Carp, locot. Papană şi ing. Zamfirescu. Plecarea o iau toţi fulgerător. Ing. Carp, urmat de Zamfirescu, Papană, şi Sontag. 

Ing. Carp e la distanţă mare de Mişu Sontag. Acesta atacă şi în tura 6-a reuşeşte să ia conducerea. In tura 7-a Zamfirescu abandonează din cauza maşinei prea mult întrebuinţată in cursa anterioara. Lupta se dă între primii doi. In turul 13 ing. Carp trece din nou in cap pentru ca după, trei ture să fie la aproximativ 300 metri. în tura 17 Papană e oprit din cauza unei roţi care fulează. Se înlocueşte grabnic roata şi concurentul intră in circuit. 

E demnă de remarcat activitatea acestui poli-sportiv care cu toate că abia cu o zi inainte s-a întors din raidul Bucureşti-Tel-Aviv, şi având un singur antrenament pe pistă, se înscrie in două curse, iar după masă la ora 4 a jucat in matchul de rugby Tenis Club-I. A. R. făcând parte din formaţia braşoveană. Dar dacă energia i-a fost mare şi ghinionul a luat aceleaşi proporţii. O pană l-a scos din prima cursă, din a doua cursă o altă pană, cât şi maşina de constricţie mai veche, l-a silit să piardă ture preţioase. 

Lupta dintre Sontag şi Carp devine tot mai strânsă. De la 28 secunde distanţă Carp reuşeşte să se apropie la trei secunde şi profitând de faptul că în turul 46 Mişu Sontag derapează, la o turnantă invârtindu-se de două ori in loc, la conducerea cu o distanţă de 400 de metri. Situaţia rămâne neschimbată pană in tura 57 când, graţie precisului serviciu de telefoane ing. Cioată află de la comisarii de pistă ca inginerului I. Carp ii curge uleiu din maşină. Imediat se dă dispoziţia că acesta să fie oprit. Mai erau numai trei ture până la probabila victorie. Se constată că s-a spart carterul. O continuare a cursei, dat fiind marea viteză ar fi putut fi fatală atât pilotului cât şi multora din spectatori. E suficient, să arătăm că in parcursurile în linie dreaptă viteza a fost in permanenţă de circa 110 kilometri pe oră. Retragerea inginerului Carp permite lui Mişu Sontag să ia conducerea urmat de locot. Papană, ordinea rămânând aceiaşi până la sfârşit”, scria Dimineața din 4 septembrie 1935. 

REZULTATELE TEHNICE 

„Motociclete 51 de kilometri (30 ture) 

1) Marin Moraru (500 cmc.) 48.3.25. 

2) Lazăr Georgescu (500 , cmc.) 48.06.22. 

3) Andrei Sekeli (500cmc.). 

AUTOMOBILE CATEGORIA SPORT 

Seria I-a 

1) Mişu Sontag

2) Locot. Papană. 

3) Ing. Rosenauer. 

Seria II-a 

1) Petre Cristea. 

2) Ing. Barbu Neamţu. 

3) Col. Berlescu. 

FINALA

1) Petre Cristea 44.15.6. 

2) Col Berlescu 44.20.2.5. 

3) Ing. Barbu Neamţu 44.32.47. 

4) Mişu Sontag 45.2. 

CATEGORIA CURSE 102 KILOMETRI (60 TURE) 

1) Mişu Sontag 84.05.4. 

2) Locot. Papană 

La ora 17 s’a făcut distribuirea premiilor pe terasa restaurantului „Coroana” unde a avut loc şi o agapă. Aci s’au împărţit cupele şi premiile oferite de diversele ziare şi instituţii comerciale”, încheiau cei de la ziarul „Dimineața”. 

Ce scria „Gazeta Transilvaniei” despre eveniment, în 1935

Din „Gazeta Transilvaniei” aflăm că „alergarea probelor de automobile şi motociclete în Braşov pe ruta de la tribuna ridicată în fata liceului „Meşotă”, pe Bulevardul Ferdinand, prin faţa prefecturii, turnantă la Camera de Comerţ, spre drumul de promenadă din faţa bustului poetului St. O.  Iosif, turnantă spre Strada Lunga, turnantă în faţa Teatrului Cinema „Astra” spre şirul N. Iorga până în spatele Poştei, turnantă pe Strada Iuliu Maniu spre rondou şi Bulevardul Ferdinand. S-au oferit numeroase premii în bani şi cupe, între care o valoroasă cupă a Municipiului”. 

Ziarul local publica si numele automobiliştilor şi ale motocicliştilor şi a mărcilor vehiculelor.

Motociclete

Crăciunas Virgil, Cluj, Rudge. 

Pop Ştefan, Cluj A. J. S. 

Andre! Zilahy Cluj, Rudge. 

Baise Luigi, Câmpulung, Guzzi. 

Şerara Ioan, Bucureşti, Rudge. 

Wagner Augustin, Sibiu, Rudge. 

Silagy Andrei, Bucureşti, Ariel. 

Marea Mai in Bucureşti, Sarolea. 

Gheorghescu Lazar Bucureşti, B. S. A 

Szikely, Braşov, A. J. S. 

Lautman Enric, Braşov, A. J. S. 

Thois, Braşov, A J.S. 

Vasilescu Paul, Bucureşti A.J.S. 

Pavel, Braşov, B. M. W. 

Morariu Marin, Bucureşti, Ariel. 

Frosie Octav, Bucureşti, A.J.S. 

Ignat Const,. Bucureşti, A.J.S. 

Automobile categoria sport 

A. S. R. Principele Nicolae, Bucureşti. 

Ing. A Momberger, Chemnitz Wanderer. 

Kremer Wilhelm, Chemnitz Wanderer. 

Tregner Toritz, Chemnitz D. K. W.

Burde, Chemnitz AUDI. 

Moldovan Iosif, Bucureşti, D. K. W. 

Ing.Neamt Barbu, Craiova, Ford 8. 

Rosenauer, Mediaş, Lancia. 

Sontag Misu, Bucureşti, Ford 8. 

Fathiei Ladislau, Cluj, Wanderer. 

Locot. Papena, Braşov, Bugatti. 

Petre Cristea, Bucureşti, Ford 8. 

Grigorescu Şerban, Ploeşti, Amilcar. 

Ing. Mirecia Petru, Bucureşti, Auburn. 

Vezeriel Acil, Bucureşti, Ford 8. 

Weiss Martin, Cluj, Ford 4.

Ing. Carceanu, Braşov, Bugatti. 

Dr. Rudeanu, Bucureşti. 

A. de Châtelain, Bucureşti, Opel. 

Vasiliscu Paul, Bucureşti, Ford 4. 

Automobile categoria curse

A. S. R. Principele Nicolae Bucureşti.

Momberger, Chemnitz Wanderer. 

George Ghica, Bucureşti, Bugeti. 

Sonntag Misu Bucureşti Bugatti. 

Carp Petre, Braşov, Bugatti. 

Fabyia Ladislau, Cluj, Wanderer, 

Locot. Papona, Braşov, Bugatti. 

Dupa concurs, „Gazeta Transilvaniei” relata:

„Duminecă, 1 Septembrie 1935, Braşovul a avut o bogată şi variată zi sportivă, înainte de masă, a avut loc concursul de automobile şi motociclete. A fost o competiţiune de dimensiuni importante, desfăşurată in condiţiuni bune şi intr’un cadru occidental. Deşi a fost ceva nou pentru Braşov, totuşi printr’o muncă neprecupeţită şi pricepere desăvârşită a prof. Iuliu I. Moldovanu, şeful secţiei de Educaţie Fizică a oraşului, s’au pus perfect la punct toate amănuntele unei organizări fără cusur. Şi cu aceasta s’a dovedit încă odată mai mult calităţile excepţionale de sportman şi desăvârşit organizator ale prof. I Moldovanu, care a fost cea mai frumoasă achiziţie pentru viitorul sportului braşovean”, a fost descrierea evenimentului făcută în „Gazeta de Transilvania”