O comunitate se dezvoltă întotdeauna cu ajutorul banilor. După intrarea României în UE, au fost nenumărate oportunități pentru administrațiile din toată țara pentru dezvoltarea comunităților cu ajutorul fondurilor nerambursabile oferite de Uniunea Europeană. Trebuia și trebuie doar ca, la nivel de primărie, să se întocmească proiecte bune, care primesc „bani gratis”, finanțări care nu trebuiesc plătite înapoi, pentru execuția/implementarea proiectelor.
Este de notorietate că, după ce proiectul și finanțarea sunt aprobate, finanțatorii verifică unde s-au dus banii și dacă proiectul a fost terminat. Iar aceasta este una dintre cauzele pentru care mult prea multe primării din România nu au lansat niciun fel de proiecte pentru comunitate. Astfel încât, din cauza unor administrații slabe, aceste comunități nu au bani ca să își depășească nivelul și supraviețuiesc din taxele plătite de cetățeni și câteodată, din fonduri guvernamentale. Acolo unde controlul este mult mai lejer.
În opoziție, majoritatea comunităților dezvoltate au ajuns la acest stadiu pentru că administrațiile, primăriile au atras fonduri nerambursabile, „bani gratis”, pentru dezvoltarea localităților. Exemplul cel mai elocvent la nivel de localitate este Oradea, unde administrația Bolojan a atras finanțări de miliarde de lei în timpul celor 3 mandate de primar (2008-2020) pe care acesta le-a avut în Oradea. Drept urmare, orașul arată la acest moment ca o bijuterie.
Un alt exemplu fascinant este comuna Ciugud, din județul Alba. Acum 20 de ani era o localitate săracă, la fel ca 90% din zonele rurale din România. Cu un primar „luminat”, ales în anul 2000 și încă în funcție, primar care a atras aproape 50 de milioane de euro în această perioadă, Ciugud-ul este acum o comunitate bogată, asemănătoare oricărei comunități rurale din Germania, Austria sau Elveția.
Plecând de la aceste date concrete, analizăm în acest serial banii atrași de administrațiile Brașovului. În ultimii 6 (șase) ani ai administrației trecute (2014-2020) au fost atrase fonduri nerambursabile, „bani gratis” pentru proiectele Brașovului, în valoare de 577.290.876,80 lei. În administrația actuală, în 3 ani și jumătate (octombrie 2020-aprilie 2024), au fost atrase fonduri nerambursabile, „bani gratis” pentru proiectele Brașovului, în valoare de 1.416.839.387,65 lei. Mai mult decât dublu, în aproape jumătate din timpul analizat.
Este adevărat, din această sumă de 1,4 miliarde de lei atrași de municipalitate în mandatul Coliban, 491 de milioane sunt bani aprobați pentru un proiect elaborat de la 0 de actuala administrație, pentru ridicarea Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie. Proiectul a fost al 7-lea ca punctaj din 26 de proiecte aprobate pentru finanțare în ianuarie 2023. Din ianuarie 2023 și până în septembrie 2023, guvernul PNL-PSD nu a deschis finanțarea acestui proiect al administrație Coliban, declarat inițial câștigător prin PNRR. După care, în septembrie 2023 proiectul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie a fost scos de pe lista de finanțare de ministrul sănătății, pentru că funcționarii de acolo au analizat și li s-a părut că investiția nu poate fi finalizată până în decembrie 2026, atunci când este termenul limită pentru finalizarea proiectelor plătite cu fonduri nerambursabile prin PNRR.
Astfel încât, la acest moment responsabilii din Ministerul Sănătății caută o altă variantă de finanțare, de mai bine de 6 luni, pentru a da drumul acestui proiect elaborat de la 0 de administrația Coliban și aprobat pentru finațare cu „bani gratis” acum 15 luni. Iar brașovenii bolnavi continuă să solicite servicii medicale în clădirea insalubră de la Mârzescu, unde, după cum spun mulți dintre pacienți, intri cu o boală și ieși cu 10.
