La Brașov, ani de-a rândul, întâi s-au construit blocuri, după care cei din administrație s-au gândit cum să facă drumuri care să lege aceste blocuri de oraș. Noul arhitect șef al municipiului, Dragoș Oprea, spune, într-un interviu în exclusivitate pentru publicația de afaceri fwdbv, că i-a chemat la ordine pe dezvoltatori și le-a explicat că paradigma dezvoltării haotice trebuie schimbată, iar viitoarele dezvoltări trebuie să aibă un sens.
Dragoș Oprea a câștigat concursul pentru poziția de Arhitect Șef al municipiului Brașov și a început activitatea exact acum un an. Până atunci avea propria afacere, o casă de arhitectură care a câștigat multiple premii în domeniu. Noul arhitect șef al Brașovului spune că și-a asumat această schimbare, chiar dacă este un job epuizant:
„Cred că am luat decizia asta într-un moment al vieții mele în care am considerat că sunt suficient de matur și adaptat vremurilor, astfel încât să pot face pasul ăsta. Încă mai am energie să o fac. Era o chestie asumată vizavi de reprofesionalizarea mea. Practic, administrația publică reprezintă o altă meserie și cred că decizia pe care am luat-o a fost una corectă. Nu îmi pare rău, a fost asumată, chiar dacă e extrem de epuizantă poziția asta. Și mai cred că poți deveni relevant”, spune Oprea.
Anumite voci spuneau, la momentul numirii, că Oprea a câștigat concursul pentru poziția de arhitect șef pentru că ar fi fost un apropiat al primarului Allen Coliban.
„Nu este adevărat. Am accesat funcția printr-un concurs. Știam că e un post eliberat din luna septembrie 2022, că a fost anunțat și m-am pregătit pentru chestia asta. Am avut un concurs în luna ianuarie 2023, pe care l-am câștigat și practic nu a fost niciun fel de altă discuție. Până în momentul concursului nici nu l-am cunoscut pe Allen Coliban. Lumea spune că suntem prieteni sau că ne cunoșteam, că am terminat același liceu. Nu ne-am cunoscut în niciun fel de conjuncturi, nici măcar protocolare”, a dezvăluit arhitectul șef al municipiului Brașov
„E adevărat că de multe ori poziția pe care o are un arhitect șef e una delicată și deranjează”
Ce a schimbat Dragoș Oprea în direcția arhitect șef al municipiului Brașov în perioada de un an de când este în funcție? Au fost incidente și discuții cu dezvoltatorii imobiliari, dar spune că s-a ajuns la un numitor comun:
„Eu consider că, cel puțin în anul ăsta, am reușit să mai ponderez cel puțin incidentele de indisciplină la nivel macro. Adică discutăm acum de dezvoltatorii imobiliari și nu neapărat de incidente locale punctuale din, spre exemplu, cartierul Stupini, în care anumiți cetățeni decid să construiască fără autorizație. Ne confruntăm cu un fenomen în zona asta din cauza procedurilor, care sunt destul de stufoase, și a documentelor de urbanism, care sunt deficitare. De foarte multe ori, oamenii decid să nu mai aștepte după autorizația de construire și să construiască fără forme legale. În schimb, la nivel macro, discutând cu toți dezvoltatorii imobiliari, eu cred că într-un an de zile am reușit să ajungem la un numitor comun, astfel încât procedural să se ajungă cu hârtiile într-o formă legală. Când am ajuns aici, am avut câteva incidente și discuții cu dezvoltatorii. Le-am spus că ăsta e momentul zero. Nu stau să mă uit în spate, să fac un audit la ce au făcut, ci aș vrea ca din momentul ăsta, de când am venit aici, să intrăm într-o comunicare directă, rapid, astfel încât toate formele pe care le îndeplinesc în realizarea unui șantier să fie forme legale. E adevărat că de multe ori, poziția pe care o are un arhitect șef e una delicată și deranjează, atât timp cât, cel puțin pentru dezvoltările mari, solicităm în ultimul an să vină la pachet și cu infrastructura. Solicităm, cel puțin pentru dezvoltările mari, să se îndrepte cu mai multă atenție asupra zonelor verzi, asupra inter-spațiilor sau zonelor lăsate libere între blocuri și totodată în corelare cu o infrastructură școlară sau sportivă. Eu nu cred că o administrație sănătoasă poate să stabilească oportunitatea unei dezvoltări imobiliare fără niciun fel de infrastructură și de asta, de cele mai multe ori, le solicit să fundamenteze decizia și proiectul prin aceste studii aferente, care înseamnă fie studii de trafic, fie studii de funcțiuni, fie studii de mobilitate, studii de vegetație”, explică arhitectul șef al Brașovului
„La acest moment, structura străzilor din Brașov este depășită de nevoi”
„Nu sunt foarte fericit cu planul de urbanism general actual, care e făcut în 2011, și de aceea, PUG-ul pe care îl întocmim acum este un document esențial în a stabili strategia pe următorii 20 de ani în municipiu. Trebuie să rezolvăm o chestie care este sângerândă la nivelul municipiului, o osatură, o structură a rețelei de străzi. Structura de străzi actuală e depășită de nevoi. Ani de zile s-a implementat o cutumă destul de nesănătoasă, aceea în care am stabilit planul de urbanism zonal fără să se facă trama stradală. Practic, s-a reglementat o parcelă agricolă, după care au început dezvoltările imobiliare și ulterior a venit și infrastructura, odată cu dezvoltările. În mod normal, când stabilești o zonă pe care vrei să o dezvolți, îi faci un PUZ. Dacă nu ai regimul juridic stabilit al străzilor, faci culoare de expropriere, stabilești rețeaua de străzi, realizezi infrastructura după care te apuci să dezvolți. Asta ar fi o etapă firească de dezvoltare a unei zone”.
La Direcția Arhitect șef din Primăria Municipiului Brașov se încearcă acum rezolvarea problemelor stradale moștenite.
„Noi trăim acum într-o zonă foarte tulbure, cum ar fi cartierul Tractorul sau alte zone noi, Noua, în care nu avem trama stradală. De aceea, și pe planul de buget, anul ăsta avem 52 de străzi care au intrat într-o planificare de studiu de fezabilitate pentru a stabili culoare de expropriere, ca să avem străzi întregi. Vă dau un exemplu: strada Nicolae Labiș, care e o stradă folosită și asfaltată în mare proporție. Dar din punct de vedere juridic, nu există. Din strada 13 Decembrie până la calea ferată ar trebui să fie strada Nicolae Labiș. Pe culoarul acestei străzi sunt 44 de proprietari, pe lângă municipiu, care deține cea mai mare parte. Sunt bucățele de parcelă care nu au fost donate sau nu au fost expropriate. Asta înseamnă că nu ai o stradă. O stradă înseamnă legătura de la un capăt la altul, cu stradă, cu trotuar, cu iluminat și cu tot ce înseamnă infrastructură aferentă. Sunt 52 de străzi din oraș, o parte din Tractorul, o parte Noua și o parte în Bartolomeu, adică zonele dens populate care s-au dezvoltat în ultimii ani și care nu au încă străzile reglementate. Lucrăm la studii de fezabilitate ca să rezolvăm această situație”, a explicat Dragoș Oprea
Continuarea acestui interviu vineri, 12 aprilie
