Lipsa mișcării, obiceiurile alimentare proaste, moștenirea genetică și o combinație între acestea pot duce la exces de kilograme, primul pas spre obezitate. Doar că în spatele acestor obiceiuri stau niște mici greșeli pe care le facem zilnic, fără să ne gândim că încurajează proastele obiceiuri. Și cum marile schimbări se fac cu pași mici, descoperă ce ne sabotează planul de a avea un copil sănătos.
Aproximativ 30% dintre copiii cu vârste între 7 și 9 ani sunt supraponderali în România, în timp ce între 15 și 20% dintre ei sunt obezi, conform unui raport OMS pentru anul 2022. Potrivit raportului, supraponderabilitatea scade la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani, înainte de a relua creșterea în perioada adultă. Situația nu e deloc nouă. Conform Institutului Național de Statistică, în 2020, 3 din 10 copii cu vârste între 7 și 9 ani sufereau de supraponderabilitate sau obezitate. Estimările sunt chiar mai sumbre: 1 din 4 oameni vor trăi cu obezitate până în 2035, iar obezitatea infantilă va crește cu 100% între 2020 și 2035.
Prea puțină mișcare, prea multă mâncare
Corpul nostru, fie că suntem copii, fie că suntem adulți, stochează energia neutilizată (pe care o luăm din mâncare) sub formă de grăsime corporală. Pentru a ne menține o greutate sănătoasă trebuie să consumăm sau să „ardem” energia pe care o procurăm din mâncare. Dacă mâncăm mai mult decât folosim, energia va fi stocată de corp sub formă de grăsime.
Progresul a adus schimbări în modul în care trăim. Costul alimentelor a scăzut, permițându-ne un acces facil la ele. Dimensiunile porților au crescut. Numărul mașinilor a crescut, ceea ce a scăzut dramatic timpul pe care îl petrecem mergând pe jos. Pandemia a înlesnit lucrul de acasă, iar cumpărăturile la un click distanță au devenit obișnuință. Copiii noștri nu se mai joacă pe afară, ci pe tablete. Societatea a contribuit la obezitate, noi toți, prin stilul de viață pe care îl ducem și îl „predăm” copiilor noștri.
Greșeli mici cu un efect devastator pentru copii
Ca părinți, știm că un copil grăsuț nu este și sănătos. Mitul acesta a fost îngropat. Dar mai sunt părinți care cred că dacă bebelușii sunt pufoși, au timp să piardă kilograme când vor crește. Dar studiile arată contrariul. Obezitatea din copilărie duce la obezitate la vârsta adultă. Unde greșim?
1. Copiii mici petrec prea mult timp în cărucioare
Folosim pentru cei mici o mulțime de mijloace de transport care ne ajută pe noi fie să ne deplasăm mai repede, fie să-i liniștească pe cei mici. Dar e în firea lucrurilor ca micuții să se miște mult, chiar și când mănâncă! Cărucioarele, scaunele auto, scaunele înalte de masă, leagănele și balansoarele pentru bebeluși țin copiii în siguranță. Dar folosirea lor excesivă îi împiedică pe cei mici să-și consume energia și să descopere lucrurile din jur pentru a se dezvolta normal. În plus, le întărește ideea că este în regulă să fii sedentar.
Ce poți face ca părinte: începe devreme exercițiile fizice cu bebelușul. În loc să-l prinzi în centuri în balansoare, pune-l pe burtică, pe o salteluță direct pe podea. Eliberați casa de obiecte nesigure și dați-le voie să se târască, să se ridice și să învețe să meargă. Și, odată ce se ridică în picioare, ieșiți la plimbare și lăsați-l să meargă cât mai mult pe lângă cărucior.
2. Copilul primește pufuleți, merdenele și biscuiți
Nu pufuleți, nu biscuiți, nu covrigi, nu merdenele! Renunță la acest obicei, chiar dacă e la îndemână. Diferența dintre cele din comerț și cele făcute în casă este că atunci când le prepari tu poți regla cantitatea de zahăr sau de grăsimi. Spre cât mai puțin sau deloc! Căci între a-i da aluat de patiserie unui copil mic și un morcov sau o piersică e o mare diferență. Care dacă nu se vede acum, se va vedea în anii care vin.
Citiți mai multe detalii, pe hotnews.ro.
