Pentru că ai deschis acest articol, vrem să știi că, atât acum, cât și în viitor, suntem partenerul tău de încredere în administrarea asociației de proprietari. Îți oferim consultanță gratuită, suntem pregătiți să răspundem oricărei întrebări și să te susținem în gestionarea eficientă a asociației tale de proprietari.
Sagev Admin – administrare asociații de proprietari 0737.219.019, Str. Zizinului nr 1 , Brașov, e-mail Info@sagevadmin.ro .
De ce apar diferențele de apă?
1. Aparatele de măsură din apartamente (repartitoarele de costuri), să fie de clasă superioară sau cel puțin egală cu cea a contorului general. În funcție de sensibilitatea lor, contoarele se încadrează în 4 clase de precizie, de la A la D (D fiind cea mai performantă). Prin sensibilitate se înțelege debitul minim de la care va porni înregistrarea de către contor. Spre exemplu: contorul de clasă B „pornește” înregistrarea de la 10 l per oră în timp ce contorul de clasa C „pornește” de la 5 l per oră. Contoarele de apartament sunt în general de clasă B, iar contorul de branșament al blocului, montat de compania Apa este în general de clasă C, cu un debit de pornire foarte mic. În cazul contoarelor de apartamente „diferențele” pot apărea din simultaneitatea mai multor pierderi mici, neînregistrate de contoarele secundare (repartitoare) dar înregistrate de contoarele de branșament.
2. Montarea repartitoarelor de costuri să respecte prescripțiile din certificatul aprobării de model emis de B.R.M.L.. Pentru a se încadra în clasa de precizie, majoritatea aparatelor de măsură necesită un montaj perfect orizontal. De exemplu, un contor de clasă B care nu este montat perfect orizontal trece în clasă de precizie A, necesitând un debit de pornire de 2 ori mai mare. Rezultă, astfel, că acest contor va înregistra o cantitate de apă mai mică decât cea real consumată. Bineînțeles că înregistrarea de către contorul de branșament al blocului va fi cea corectă, ceea ce va duce la o diferență aparent inexplicabilă. Totodată funcționarea corectă a contoarelor este certificată de buletinele de verificare metrologică eliberate conform reglementărilor Biroul Român de Metrologie Legală. Astfel, intervalul maxim admis între 2 verificări succesive este de 7 ani. Există posibilitatea ca din diverse motive, mecanismele contoarelor să se blocheze, astfel încât cantitatea de apă consumată să nu fie înregistrata de repartitoarele de costuri din apartament.
3. Instalațiile interioare de apartament să fie etanșate (robinete, garnituri, rezervor wc, etc…).
4. Instalațiile interioare din subsol și coloanele principale/ștreangurile să nu prezinte pierderi. O pierdere apărută pe conductele din subsol este sesizabilă doar la o verificare efectuată de un specialist. De asemenea, prezența apei în subsolul blocului este un indiciu al unei posibile pierderi. Deși aceste cantități nu apar pe nici un repartitor de costuri din apartament ele sunt înregistrate pe contorul de branșament al blocului. Totodată sunt frecvente cazurile în care, la subsolul blocurilor, în boxele locatarilor există câte un robinet de apă. Indiferent de scopul pentru care au fost realizate, aceste robinete reprezintă o nouă sursă generatoare de diferențe. Plus că, de cele mai multe ori, curg în voie deoarece nu deranjează pe nimeni. Totuși, acestea nu sunt altceva decât consumuri pe care contorul de branșament le înregistrează, consumuri care vor apărea ca inexplicabile.
5. Să nu existe consumatori necontorizați. Deși sunt greu de depistat, improvizațiile realizate de locatari determină și ele diferențe notabile. Astfel, conductele de ocolire a repartitoarelor de costuri pot fi oricând o sursă de alimentare pentru o mașină de spălat rufe, un wc sau o chiuvetă. Bineînțeles că aceste consumuri nu sunt înregistrate ceea ce va duce din nou la o diferență semnificativă.
6. Toate repartitoarele de costuri să fie sigilate. Simpla montare a aparatelor de măsură în apartamente nu garantează înregistrarea tuturor consumurilor. O cale suplimentară de asigurare o reprezintă sigilarea repartitoarelor de costuri în instalație. În acest mod se împiedică orice intervenție a proprietarului asupra aparatelor de măsurare a consumurilor.
7. Citirea repartitoarelor de costuri din apartamente să se facă simultan cu citirea contorului de branșament de către reprezentanții legali ai asociației, pentru a evita luarea în calcul a „consumurilor declarate” de proprietarii apartamentelor.
8. Toți producătorii mondiali de aparate de măsură certifică, în specificațiile tehnice, existența unei toleranțe, care, în funcție de tipul contorului și de vechimea acestuia, poate ajunge la +/- 5% .
Cum sunt repartizate cheltuielile pentru diferențele de apă?
În asociațiile de proprietari, gestionarea pierderilor de apă este o provocare comună care, nemanifestată corect, poate duce la dispute și nemulțumiri. Legislația în vigoare oferă un cadru flexibil pentru distribuirea costurilor asociate cu aceste pierderi, punând la dispoziția adunării generale a proprietarilor patru metode principale de împărțire a acestor cheltuieli. Fiecare metodă are avantajele și dezavantajele sale, iar alegerea cea mai potrivită depinde de specificul și nevoile comunității.
1. Distribuirea pe Numărul de Persoane: Această metodă presupune împărțirea costurilor proporțional cu numărul de rezidenți din fiecare unitate locativă. Avantajul acestei abordări este că reflectă direct consumul de resurse al fiecărui apartament, însă poate fi percepută ca fiind inechitabilă în cazul în care există discrepanțe semnificative între dimensiunile locuințelor.
2. Proporțional cu Consumul: Distribuirea costurilor în funcție de consumul efectiv al fiecărei unități locative promovează responsabilitatea și conștientizarea resurselor. Este o metodă echitabilă, dar implementarea sa necesită sisteme de măsurare precise și actualizate.
3. În Mod Egal: Împărțirea egală a costurilor între toate unitățile locative asigură simplitate și predictibilitate, dar poate ignora variațiile de consum și de dimensiune ale locuințelor.
4. Pe Cota-Parte Indiviză: Această metodă ia în considerare proporția fiecărei proprietăți în cadrul întregului imobil, reflectând echitabil participarea fiecărui proprietar la spațiile comune și resursele asociate.
Decizia privind metoda de distribuție a costurilor pentru pierderile de apă revine adunării generale a proprietarilor, care trebuie să cântărească atent avantajele și dezavantajele fiecărei abordări în contextul specific al asociației lor. Indiferent de metoda aleasă, transparența în comunicare și luarea deciziilor sunt esențiale pentru a asigura susținerea și cooperarea tuturor membrilor comunității. Prin abordarea responsabilă și echitabilă a acestei probleme, asociațiile de proprietari pot gestiona eficient resursele și pot promova un mediu armonios pentru toți rezidenții. (P)
Un comentariu
Ceasul de intrare în bloc este corect , cele din apartamente are pornirea de la 10 respectiv 5 l , atunci , pentru ce sunt pierderi ?
Hoție pe față . Alt aspect , noi locatarii trebuie să-i dăm 700 de lei pentru femeia de serviciu , ea , neavând 8 ore in contract , doar 4.
Cum este posibil așa ceva .
Asociația locatari Nucului 39.