15 cuvioși și mărturisitori români sunt propuși spre canonizare, iar proclamarea canonizării lor va avea loc anul următor când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la recunoașterea statutului de Patriarhie. Numele lor au fost propuse de sinoade mitropolitane din cuprinsul Patriarhiei Române, iar dosarele sunt în curs de analizare și urmează să fie aprobate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, potrivit stiripesurse.ro.
Astfel, primii sfinți din calendar a căror viață pământească s-a desfășurat (până) în secolul XXI ar putea fi români.
Între numele propuse sunt și doi oameni ai Bisericii din județul Brașov.
Arhim. Serafim Popescu (1912-1990) a fost propus de Mitropolia Ardealului. Originar dintr-un sat de lângă Alba Iulia, i-a fost secretar Părintelui Dumitru Stăniloae în perioada în care aceasta a fost rectorul Facultății de Teologie din Sibiu. Plecat cu o bursă în Grecia, a ucenicit șase luni la Arhim. Antipa Dinescu, starețul Prodromului. A fost apoi, timp de 10 ani, starețul mănăstirii de metanie, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, „reușind să formeze o obște bine închegată”, nota Arhim. Ioanichie Bălan în Patericul românesc. După retragerea din stăreție a rămas duhovnic al obștii până la sfârșitul vieții.
Tot de Mitropolia Ardealului a fost propus și Arhim. Dometie Manolache (1924-1975), stareț al Mănăstirii Prislop, duhovnic al Mănăstirii Râmeț.
Al doilea brașovean propus spre canonizare – dar de către Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului – este Pr. Liviu Galaction Munteanu (1898-1961). Părintele Liviu Galaction Munteanu s-a născut în 16 mai 1898 într-o familie de învăţători din Cristian, judeţul Braşov. A fost doctor în Teologie al Universității din Cernăuţi. Hirotonit preot de Episcopul Nicolae Ivan, a fost și rectorul Academiei Teologice din Cluj-Napoca. În 1958, sub ascultarea Episcopului Teofil Herineanu, a întocmit o programă pentru catehizarea copiilor şi adulţilor care l-a adus în atenția Securității. A fost anchetat, iar în 1959 condamnat la opt ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A murit în 1961 în temnița de la Aiud, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus.
În Parlamentul României a fost votată deja legea care desemnează anul 2025 drept Anul Centenar al Patriarhiei Române. De asemenea, Sfântul Sinod a declarat anul 2025, în Patriarhia Română, ca Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea.
Lista completă a celor propuși spre canonizare o puteți vedea AICI.
