Închiderea vechiului „munte” de gunoi din Triaj a bătut pasul pe loc, ca urmare a disensiunilor dintre Primărie și operatorul actualului depozit, Fin – Eco. Din 2000 până în 2023, Primăria Braşov a considerat că este obligaţia operatorului privat al noului depozit ecologic să facă acest lucru şi nu s-a preocupat de închiderea depozitului de deşeuri, însă firma privată a considerat că și-a îndeplinit toate obligațiile. Astfel, anul trecut, Primăria şi-a asumat sarcina de închidere urmând să recupereze ulterior cheltuielile în instanţă într-un proces intentat companiei private. De altfel, edilii au acționat în instanță compania Fin-Eco în vederea recuperării banii.
Judecătorii consideră că rampa va trebui închisă pe cheltuiala Primăriei
Ieri, judecătorii Tribunalului Brașov au dat o sentință în acest caz, care este nefavorabilă municipalității brașovene. Pretenția Primăriei ca întreaga cheltuială cu lucrările să fie recuperată de la compania privată a fost considerată neîntemeiată.
„Respinge, ca inadmisibilă, pretenţia pe care reclamantul municipiul Braşov, reprezentat legal de primar şi convenţional de societatea civilă de avocaţi Dobrinescu Dobrev, a formulat-o în contradictoriu cu pârâta SC Fin-Eco SA, reprezentată legal de preşedintele consiliului de administraţie şi convenţional de cabinetul de avocat Adela-Maria Dancu, în sensul celor mai sus redate. Respinge, ca neîntemeiată, pretenţia pe care partea reclamantă municipiul Braşov, a formulat-o în contradictoriu cu pârâta SC Fin-Eco SA în sensul ,, autorizării municipiului Braşov ca, pe cheltuiala Fin-Eco SA, să execute el însuşi lucrările de închidere a depozitului de deşeuri clasa b Trimiş-Triaj, înscris în cartea funciară nr. 1515504 Braşov, cu numărul cadastral 1515014, în suprafaţă de 86.814 mp- domeniul privat al municipiului Braşov”. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul municipiul Braşov, reprezentat legal de primar şi convenţional de societatea civilă de avocaţi Dobrinescu Dobrev, în contradictoriu cu pârâta Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General-, reprezentată prin Serviciul Comisariatului Judeţean Braşov, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă”, se precizează în sentința dată de către judecătorii Tribunalului Brașov.
Primăria așteaptă motivarea instanței pentru a face recurs
Decizia nu este însă una definitivă și poate fi atacată în termen de 30 de zile. „Așteptăm hotărârea instanței, ca să vedem motivarea, după care vom face apel”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România, pentru că nu a închis toate gropile de gunoi neconforme. Pe „lista neagră”, pentru care acum se plătesc penalizări de 600 euro/zi, este și vechiul depozit de deșeuri menajere din Triaj, unde nu se mai aruncă gunoi din 1997. Deși la acea vreme s-au făcut unele lucrări de închidere, iar de-a lungul deceniilor rampa s-a transformat într-un loc cu verdeață, potrivit expertizelor sunt necesare lucrări de închidere „mai temeinice”, cum ar fi de impermeabilizare, de colectare a apelor din precipitații și de înierbare și plantare de arbuști.
Și amenzile de 600 euro/zi, recuperate din buzunarul brașovenilor
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat, ieri, că amenzile plătite de stat ca urmare a sancţiunilor impuse României de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu a închis depozite de deşeuri neautorizate vor putea fi în curând recuperate de la vinovaţi. Oficialul a anunțat că un proiect de ordonanţă de urgenţă în acest sens se află în avizare. Practic, în cazul Brașovului, amenzile ar urma să fie achitate de către municipalitate din buzunarul brașovenilor.
„Fie că discutăm despre persoane fizice sau juridice, unele aflate în procedura insolvenţei sau a falimentului, dar fiecare leu din amenzile pe care statul român le plăteşte va fi recuperat. Este mesajul pe care doresc să-l transmit mai ales titularilor obligaţiilor de mediu, mai ales celor care au avut la dispoziţie 30 de ani să ecologizeze aceste depozite şi nu au făcut-o, le spun că nu este târziu încă să îşi respecte aceste obligaţii. În lipsa acţiunilor, statul român va fi nevoit să îi exproprieze, să facă din bani publici aceste cheltuieli. (…) Respectivele persoane fizice sau juridice vor plăti nu doar costurile ecologizării (studiul de fezabilitate, lucrările de execuţie), ci şi penalităţile pe care statul român le va plăti către Comisia Europeană”, a explicat Mircea Fechet.
O locație în care nu se mai depun deșeuri din 1997
Proiectul de închidere a vechii rampe de gunoi din Triaj a fost depus la începutul anului la APM Brașov pentru a primi avizul de mediu. Practic, până la demararea lucrărilor propriu-zise de închidere va mai dura o perioadă. Potrivit datelor din raportul de evaluare a impactului asupra mediului, groapa de gunoi din această locație a început să funcționeze în anul 1940, iar depozitarea deșeurilor a fost sistată în 1993, iar apoi, până în 1997 s-au mai depus doar sporadic deșeuri. În prezent, corpul principal al depozitului ocupă 86.300 mp, dar suprafața totală de teren depășește 107.000 mp și volumul total de deșeuri a fost calculat 1.409.374 mc.
