Una dintre cele mai răspândite substanțe nocive este bisfenolul – BPA. Această substanță chimică se găsește în mod obișnuit în produsele din plastic, precum recipientele de apă și cele alimentare.
Ca părinți, ne dorim să-i ținem pe copii departe de substanțele care le pot afecta sănătatea și dezvoltarea armonioasă, însă acestea se găsesc inclusiv în lucruri pe care le considerăm inofensive, cum sunt recipientele de apă și mâncare. Lipsa de informare ne poate pune în situația de a-i expune pe cei mici unor substanțe chimice toxice fără să știm. Prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, enumeră trei dintre aceste substanțe periculoase, riscurile pe care le au asupra sănătății și soluțiile pe care le avem la îndemână pentru a le evita.
Una dintre cele mai răspândite substanțe nocive este bisfenolul – BPA. Această substanță chimică se găsește în mod obișnuit în produsele de plastic precum recipientele de apă și cele alimentare. Este utilizată la fabricarea veselei din plastic reutilizabile, a sticlelor și dozelor de băuturi, a echipamentelor sportive, a CD-urilor și a DVD-urilor. Totodată, BPA este prezent și în banalul bon scos la casa de marcat a magazinelor. Substanța ajunge în corp prin ingerare, astfel că se recomandă spălarea mâinilor în cazul manipulării prin contact prelungit cu hârtia folosită la casa de marcat.
„BPA a fost și este legat de o serie de probleme de sănătate, inclusiv de tulburări hormonale, probleme de reproducere și un risc crescut pentru anumite tipuri de cancere. Cu toate aceste riscuri pentru sănătate, mulți oameni continuă să utilizeze produse care conțin BPA fără să-și dea seama de potențialele daune pentru sănătate”, atrage atenția prof.dr. Emilian Popovici, medic epidemiolog, citat de tim7.
Epidemiologul recomandă evitarea materialelor plastice din policarbonat – care pot fi identificate cu codul de reciclare 7 trecut pe ambalaj, iar dacă plasticul nu poate fi evitat, atunci e preferabil ca acesta să fie fără policarbonat și fără policlorură de vinil (PVC).
„De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că reîncălzirea alimentelor sau a băuturilor în recipiente sau ambalaje de plastic este total contraindicată! Păstrarea corectă a alimentelor se face în recipiente de sticlă sau oțel. Ideal ar să se evite pe cât posibil conservele, în special cele care conțin carne de ton sau supe condensate, iar dacă acest lucru nu este posibil, atunci orientarea ar trebui să fie către cele care poartă mențiunea “BPA free” (fără bisfenol)”, mai spune prof.dr. Emilian Popovici.
Din 2011, UE a interzis producerea și comercializarea biberoanelor care conțineau BPA. Danemarca a fost prima țară care a interzis utilizarea bisfenolului în realizarea recipientelor alimentare pentru copii. Între timp, și alte țări, precum Belgia și Suedia, au interzis folosirea substanței și în alte materiale care vin în contact cu alimentele destinare sugarilor și copiilor mai mici de 3 ani. Franța a interzis BPA în toate ambalajle, recipientele și ustensilele alimentare.
Ftalații și activitatea hormonală
O altă grupă de substanțe chimice toxice o reprezintă ftalații. Aceștia sunt folosiți la producerea ambalajelor pentru mâncare, a foliilor alimentare și de aluminiu și a capacelor de borcane. De aici, ajung în mâncare și perturbă activitatea hormonală. Ftalații se regăsesc și în unele produse de îngrijire personală, precum loțiuni, șampoane și produse cosmetice.
Citiți mai multe detlaii, pe totuldespremame.ro.