Cu toții știm că dacă lucrăm foarte mult ne afectează sănătatea. Faptul că muncim intens, fără pauză, dedicându-ne muncii noastre este rău sau dorința incontrolabilă, compulsivă de a munci încontinuu, în detrimentul altor acțiuni – plimbare, întâlniri cu prietenii, petrecut timp cu familia – ne îmbolnăvește? Facem diferența dintre pasiune și adicție, și vorbim despre o dependență acceptată din punct de vedere social, răsplătită și încurajată, dar care ne face foarte mult rău: dependența de muncă.
„Adicția de muncă, pe care o regăsim și sub denumirea de workaholism, este o dependență reală. Spre deosebire de alte dependențe, ea este acceptată din punct de vedere social și chiar răsplătită și încurajată, însă efectele ei negative pot să ne afecteze foarte mult sănătatea, atât la nivel fizic, cât și mintal”, ne spune Alina Stroescu, psiholog clinician.
Ce este adicția de muncă și ce înseamnă să muncești mult?
Recunoașterea face diferența! Din păcate, de multe ori nu există o limită foarte clară între munca intensă și adicția de muncă, conștientizarea faptului că există o problemă reală producându-se mult mai târziu față de momentul instalării adicției, spune psihologul. O persoană muncitoare și ambițioasă, dar care nu este dependentă de muncă, își dorește și reușește, într-o mare măsură, să mențină un echilibru între viața personală și cea profesională. Munca și locul de muncă reprezintă doar o parte, fie ea și importantă, a vieții persoanei și nu ajunge să fie chiar modul în care cineva se identifică.
La polul opus, o persoană dependentă de muncă se simte cel mai bine atunci când muncește și nu se poate opri, chiar dacă îi sunt afectate viața personală, starea de sănătate sau starea de bine, în general. Diferența cea mai mare dintre o persoană care lucrează mult și una dependentă de muncă este că cea de-a doua nu se poate controla și simte nevoia să lucreze continuu. Se mândrește tot timpul cu realizările sale legate de muncă, sau se preocupă mereu de aspecte ce țin de job. Atunci când nu poate lucra, resimte stres, anxietate și poate ajunge la stări depresive ori de panică. Niciodată ceea ce face și cât face nu este suficient și simte nevoia să facă tot mai mult.
Studiu: workaholismul ne afectează sănătatea
Adicția de muncă ne îmbolnăvește. Dar munca intensă din timpul orelor de program, nu. Diferența a fost arătată într-un studiu olandez, realizat în 2010, pe 763 de angajați ai unei firme internaționale de consultanță financiară. Aceștia au răspuns întrebărilor dintr-un sondaj, apoi au fost supuși unui screening de sănătate efectuat de personal medical.
Cercetarea a constatat că angajații care nu au lucrat mai mult de 40 de ore pe săptămână nu au înregistrat niveluri crescute de glicemie, lipide în sânge și nici valori anormale ale tensiunii arteriale – factori de risc pentru sindromul metabolic. Pe când cei dependenți de muncă au înregistrat valori crescute la toți factorii de risc ai sindromului metabolic. Aceștia au raportat și probleme cu somnul, epuizare emoțională, sentimente depresive, lipsă de încredere în bunele intenții ale celorlalți – simptome clare de workaholism.
Ești sau nu dependent de muncă? Ce semne indică adicția
Într-o societate în care munca asiduă este lăudată și se așteaptă adesea să faci ore suplimentare, poate fi dificil să recunoști dependența de muncă. Persoanele dependente de muncă își vor justifica comportamentul explicând că este un lucru bun și că îi poate ajuta să obțină succes. Ei pot părea extrem de dedicați muncii lor sau succesului proiectelor lor. Cu toate acestea, ambiția și dependența sunt diferite.
„Nu mai discutăm despre ambiție, implicare și angajament în muncă, ci despre o adicție dacă munca și succesul asociat muncii noastre devin o obsesie sau dacă ne îngrijorăm în mod excesiv pentru aspecte ce țin de muncă și ajungem să resimțim o teamă intensă de greșeală și de eșec”, spune psihologul Alina Stroescu.
Putem observa comportamente precum reducerea timpului alocat altor activități, izolarea de ceilalți sau lucratul peste program în mod constant. De multe ori, poate să apară și o atitudine defensivă, dacă o persoană dependentă de muncă este confruntată de cei din jur cu privire la această problemă. Deși adicția de muncă poate fi greu de identificat în stadiile inițiale, există câteva semne și simptome care ne pot indica faptul că cineva se confruntă cu această problemă: iritabilitate și nervozitate, anxietate și neliniște constantă, gânduri recurente legat de muncă, dificultăți de concentrare, schimbări în apetitul alimentar (creștere sau scădere a poftelor alimentare), consum de alcool, tutun sau substanțe pentru a face față stresului, retragere socială și izolare, comportamente nervoase, cum ar fi mușcarea unghiilor sau ticurile.
Citiți mai multe detalii, pe hotnews.ro.
