Volumul „Cetățuia Brașovului”, care este de fapt prima monografie a unui monument din oraș, semnat de către istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie, a fost lansat la finalul acestui săptămâni. Cartea reconstituie în 340 de pagini istoria obiectivului de pe Dealul Straja, începând din perioada medievală și oprindu-se chiar la anul 2023.
Nicolae Pepene a precizat că apariția unui astfel de voluna era necesară, fiind o replică constructivă pe care a dat-o celor care se întrebau de ce istoricul s-a implicat în viitorul cetățuii, alături de președintele Consiliul Județean Brașov de pe atunci, Adrian Vestea.
„Pentru că am avut și material strâns pe acest subiect. Prin 2013 am publicat un articol în revista de istorie Astra, după care am organizat prin 2017 un festival de reconstituire istorică care s-a numit ”Asaltul cetățuiei”, ca o formă de protest civic, așa, mai neconvențională. De câte ori, am avut ocazia prin arhive să găsesc ceva despre cetățuie, m-am gândit că o să vină acea vreme atât de mult așteptată când ne gândim la viitorul cetății, cu optimism. Pentru mine, această carte nu este punct, eu zic că este mai mult lansarea unei provocări pentru colegii mei din domeniul istoriei artei, domeniul arhitecturii militare, arheologiei, să completeze această carte”, a precizat istoricul Nicolae Pepene
Volumul a stat la baza documentației pentru proiectul de realizare a unui parc în jurul Cetățuii, care a primit recent aviz de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, după cum a mai spus Pepene.
Cetățuia a fost, în istoria sa seculară, turn, bastion, citadelă, garnizoană, închisoare, depozit de arhivă, apoi restaurant, pentru ca în ultimii ani să stea cu lacătul pe ușă, fiind revendicată în instanță de către autoritatea publică și o structură comercială. A câștigat-o Primăria, la capătul a mai bine de 7 ani de procese, timp în care și Cetatea a acumulat tot mai multe semne ale neîngrijirii și are acum nevoie de reabilitare.
Despre primii pași pentru a readuce obiectivul în conștiința comunității a vorbit la Radio România Brașov FM istoricul Adrian Andrei Rusu, care semnează și prefața volumului:
„Arată jalnic, s-a exagerat și se exagerează în continuare pe ideea plantelor din jurul cetății. Nu este normal să fie așa. Orice fortificație avea o suprafață de supraveghere care âra în față, a zidurilor ei și care însemna, de fapt, controlul oricărui dușman care încerca să se apropie de ziduri. Ori nu se poate admite ca o fortificație să aibă tufe și copaci la 5m de ziduri, acestea n-au existat niciodată. Tot ce-i acolo pe citadela Brașovului este o vegetație de junglă, o barbă nerasă a dealului pe care se găsește aceasta. Când ea trebuie să se vadă din toate punctele Brașovului, așa cum s-a văzut. Este importantă citadela, nu tufa de lângă. Imediat ce va dispare această perdea vegetală, lumea devine mai interesată pentru că o vede și va ajunge acolo, chiar dacă nu este chemată”.
Monografia este rezultatul a mii de ore petrecute în biblioteci și arhive, printre documente în limbile română, maghiară și germană. Cuprinde reproducerea unor hărți și fotografii nepublicate până acum.