În luna martie 1850, la Brașov, un grup de femei, printre care le amintim pe Maria Nicolau, Maria Secăreanu, Sevastia Mureșianu, Elena Iuga și Zoița Ciurcu, constituia asociația filantropică Reuniunea Femeilor Române. Era prima asociație de acest fel din Transilvania și printre primele din Imperiul Habsburgic.
Scopul principal al Reuniunii îl reprezenta emanciparea femeilor din Brașov, prin susținerea financiară a studiilor pentru fetele sărmane sau orfane și prin ridicarea de așezăminte, școli secundare și internate, pentru elevele din orașul Brașov și împrejurimile sale. În acest fel, activitatea Reuniunii Femeilor din Brașov, ca de altfel a reuniunilor din celelalte orașe ardelene care vor lua ființă în anii următori, se înscria atât în procesul de emancipare a femeii române cât și în mișcarea politico-națională a românilor din Imperiul Habsburgic și mai apoi din Austro-Ungaria.
„Reuniunea Femeilor din Brașov organiza periodic evenimente sociale, șezători și baluri prin care se promovau valorile naționale. La aceste baluri se juca Romana, dansul de salon românesc, și se purta costumul popular.
Doamnele din elita brașoveană au adoptat un port inspirat din costumul popular din Țara Românească, sub influența unor domnițe de aici, așa cum a a fost Maria Bibescu, a doua soție a domnitorului George Bibescu. Iile naționale cu motive populare cusute ale femeilor din Reuniune vor fi preluate și purtate mai târziu de femeile din Șcheii Brașovului.
Vă prezentăm, printr-o fotografie din anul 1930, aflată în colecția muzeului nostru, primirea, la Brașov, a Reginei Maria și a Principesei Ileana de către șcheieni, membre ale Reuniunii femeilor, juni și oficialități”, au explicat pe pagina oficială de facebook reprezentanții Muzeului de Etnografie din Brașov.
Sursa: Mircea Băltescu, Contribuții la istoricul Reuniunii femeilor din Brașov, Revista Cumidava, 1967.
