Acum vreo cinci sau șase ani, una dintre măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale pe care le-a gândit ANAF a fost legarea caselor de marcat la serverele acestei instituții, astfel încât acestea să transmită automat, online, vânzările zilnice. Odată cu acest anunț, toți antreprenorii au pornit „cursa înarmării” cu case de marcat care să poată face acest lucru, spre profitul companiilor care se ocupau cu vânzări și instalări de astfel de obiecte.
După ce toată lumea s-a îndestulat cu case de marcat inteligente, ANAF a făcut anunțul că nu poate prelua un flux atât de mare de informații, iar contribuabilii care achiziționaseră aceste case de marcat trebuiau să transmită lunar o declarație fiscală, până la remedierea problemei. Bineînțeles, declarația se transmitea prin metode electronice, cu semnătură electronică.
Cine avea semnătură electronică…? Contabilii!
Așa au început antreprenorii să transmită arhivele generate de casele de marcat către contabili, aceștia le încărcau în respectivele declarații și le trimiteau către ANAF. Nu a fost un stres foarte mare, era doar o declarație în plus.
Ce nu și-a dat seama breasla din care fac și eu parte era că, odată cu transmiterea acestei mici declarații a început să se împământenească ideea că „se ocupă contabilul” de casele de marcat. Nici perioada lungă până când ANAF a reușit să primească efectiv datele transmise de casele de marcat nu a ajutat, acest demers fiind finalizat la 4 ani după anunțul inițial.
Odată cu digitalizarea ANAF-ului, forțată de pandemie și anularea posibilității depunerii de documente la ghișeu, toate documentele legate de autorizarea, operarea dar și desființarea caselor de marcat au fost cerute online. Deci, furnizorii de case de marcat și de service pentru aceste aparate au considerat că nu mai este treaba lor să facă aceste declarații, „se ocupă contabilul”. În regulă, am acceptat și această situație.
ANAF a început să primească date de la casele de marcat. Dar, ce sa vezi, serverele ANAF sunt mai mult offline decât online, mai ales spre finalul lunii, iar în perioada în care sunt offline nu primesc informații. Când am discutat cu ei, le-am propus să facă un „buffer”, adică o interfață între casele de marcat și serverele proprii, care să primească date chiar și când serverul este offline și pe care să le trimită atunci când acesta își va fi revenit. Răspunsul a fost „vom propune”, propus a rămas!
În momentul în care serverul ANAF nu poate primi date de la casele de marcat, se generează automat o notificare de eroare, care se trimite contribuabililor prin spațiul privat virtual (încerc să fiu cât mai puțin tehnic cu putință). În urma primirii acelei notificări, contribuabilul trebuie să întocmească și să trimită către ANAF declarații care să conțină datele din casele de marcat care nu fuseseră recepționate de ANAF. De aici, o paletă nouă de declarații de care „se ocupă contabilul”.
Și-am ajuns cu digitalizarea în anul 2023, an în care pe lângă alte zeci de noi declarații fiscale de care „se ocupă contabilul”, mai trebuia să ne ocupăm și de cele privind casele de marcat. Și-am analizat subiectul și mai aveam nevoie la firma proprie de încă o persoană care să gestioneze fix aceste situații, persoană pe care nu o aveam bugetată și foarte greu de găsit în contextul actual al pieței muncii.
Așa că am spus STOP și le-am pus în vedere antreprenorilor care au firme cu case de marcat să își cumpere semnătură electronică, să se autorizeze la ANAF, să-și întocmească și să depună aceste declarații.
Și de aici, problemele…
Le-am auzit pe toate, de la „celelalte firme de contabilitate fac și asta”, la „dacă este vorba despre declarații fiscale, este treaba voastră”. Ideea este că nu voi mai ceda, pentru că am constatat că orice faptă bună nu rămâne nepedepsită. Dacă aș fi ridicat din umeri în 2017 cu acea „mică” declarație inițială, acum aș fi fost un om mai fericit.
De aceea am ridicat din umeri și la e-factura și am anunțat toți clienții că vor face singuri transmiterea acestor fișiere. Îi vom asista, bineînțeles, dar o vor face ei, nu noi, mai ales că termenul de transmitere este la 5 zile de la data emiterii facturii și noi vedem actele cu o lună întârziere.
Știu că sunt (puțini) colegi contabili care transmit și declarații privind case de marcat și e-factura, bravo lor, înseamnă că au găsit metoda prin care să angajeze mai mulți oameni și să-i plătească din banii lor, pentru că majoritatea antreprenorilor nu înțeleg să plătească pentru această activitate. Iar pentru cei care totuși înțeleg să plătească, le spun că vreau să fac ce știu mai bine, contabilitate, nu să fiu oficiul poștal al ANAF-ului.
Un comentariu
Digitalizare făcută pe genunchi… nici antreprenorii, nici contabilii n-au vină. Să te conformezi voluntar a devenit o adevărată aventură… rezistă cine poate!