Biserica fortificată din satul Seliștat, comuna Șoarș, va fi introdusă în circuitul turistic în urma unui proiect de 2.775.000 milioane de lei promovat de Biserica Evaghelică CA și finanțat cu 2,64 milioane de lei din fonduri europene prin Programul Regio. Monumentul era aproape uitat, ținând cont că se afla într-un stadiu avansat de degradare, iar comunitatea săsească din zona Țării Făgărașului aproape că a dispărut în ultimii ani.
Biserica din Seliștat a fost un sanctuar, dar și o fortăreață. A fost construită între anii 1300 și 1350 și, după atacurile turcilor, a fost fortificată de către sași la sfârșitul secolului al XV-lea.
Fortificarea bisericii s-a făcut în două etape, în prima, a fost fortificată doar biserica și locuitorii se retrăgeau în podul său în cazul unui atac, iar în a doua etapă au fost construit un zid de protecție.
Satul este atestat pentru prima dată în 1355, când este menționat ca parte pusă în posesie a locului Valea Pășunii, alături de Netuș, Noiștat și Movile, În comparație cu localitatea, ansamblul bisericii evanghelice fortificate domină așezarea, fiind așezat pe panta abruptă a dealului care mărginește satul în partea de NE. Biserica este atestată pentru prima dată în anul 1461 cu hramul Sf. Nicolae. Datarea de început a construcției bisericii este incertă, o parte din istoriografie considerând că biserica ar fi fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, având ca argument proporțiile relativ mici ale lăcașului: nava cu 12,56 m lungime pe 7,30 m lățime, iar corul cu 8 m lungime și 4,8 m lățime; lungimea totală a bisericii nu depășea 24 m.
Altarul a fost construit inițial în 1807 și prezintă trăsături distinctive atât din perioada barocului târziu, cât și din perioada clasică. Pictura principală este o lucrare a lui Fritz Schullerus din 1892.
În ceea ce privește orga bisericii, prima este menționată în 1694. În 1867, constructorul de orgă Samuel Binder combină însă două mai vechi cu una nouă cu 10 registre. Orga actuală a fost mai fost reparată în 1911.
