Sigur, nefiind meteorolog, mă refer la mediul economic. Deja economiile din zona Euro dau semne de încetinire, cu prima scădere a PIB-ului din 2020 încoace. Nu ar fi o scădere îngrijorătoare, dacă am avea un sistem fiscal și economic stabil.
Din păcate, acest lucru nu se poate spune despre România. 2023 este al doilea an consecutiv în care sunt crescute taxele. Inflația în România se zbate la 8%(a doua cea mai mare inflație din Uniunea Europeană după Ungaria), deși guvernanții ne promiteau 7% la sfârșitul anului, iar în zona Euro inflația a coborât sub 3%.
Peste toate acestea vine ca un tăvălug promisiunea lui Ciolacu, în ciuda avertismentelor inițiale de la Ministerul Finanțelor, că va mări pensiile cu 40% (da, țineți minte acea cifră de care nu s-au ținut nici în 2020, dar a dat bine în alegeri). Măsura va smulge de la buget încă 55 de miliarde, după ce gaura de anul acesta este considerabilă, și oricum avem un deficit bugetar excesiv.
Guvernanții vor intra din nou în buzunarul cetățeanului pentru că este singura soluție de a acoperi această nouă gaură, taxe noi sau inflație galopantă. La pensiile speciale nu vor renunța, din păcate.
Sigur, ei au zis că vor reduce și evaziunea fiscală, dar cine îi crede când șeful de la direcția pentru marii contribuabili refuză să facă controale cerute de Curtea de Conturi la o firmă cu datorii de peste 238 de milioane de lei, suspectă de a fi parte într-un circuit de evaziune fiscală?