Fostul ministru al Energiei Constantin Niță, care a fost și șeful PSD Brașov pentru mulți ani, nu poate ieși din închisoare mai devreme de 12.05.2024, atunci când se împlinește fracția minimă prevăzută de lege pentru formularea unei cereri de eliberare condiționată, arată magistrații de la Judecătoria Miercurea Ciuc în hotărârea prin care i-au respins deținutului Niță prematura solicitare, conform ziare.com.
La mai puțin de 9 luni de când a fost trimis după gratii pentru 4 ani în legătură cu un trafic de influență de 30.000 euro, Constantin Niță s-a săturat deja de pușcărie. Tribunalul Harghita va judeca pe data de 06.12.2023 contestația lui Constantin Niță la hotărârea Judecătoriei Miercurea Ciuc din data de 18.10.2023, atunci când judecătorii i-au respins cererea de liberare condiționată.
Fostul ministru social-democrat al Energiei s-a întors la închisoare după ce Înalta Curte i-a respins în noiembrie 2022 o cale extraordinară de atac împotriva deciziei de condamnare din iunie 2018. Atunci, tot Înalta Curte îl condamnase pe Niță la 4 ani de pușcărie pentru trafic de influență, mai exact pentru că îi ceruse afaceristului Tiberiu Urdăreanu de la UTI un „comision” de 5% dintr-un contract bănos cu Primăria Iași, condusă la vremea respectivă de Gheorghe Nichita (condamnat și el la 5 ani de pușcărie într-un alt dosar).
Constantin Niță a executat șase luni de pedeapsă, apoi a fost pus în libertate, deoarece Curtea Constituțională a constatat drept nelegala compunere a completurilor de judecători de la Înalta Curte. Decizia de eliberare a venit în cadrul unei contestații în anulare, pe care fostul ministru a pierdut-o într-un final, în noiembrie 2022.
O decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene l-a băgat pe Niță înapoi după gratii, la fel ca în cazul Elenei Udrea în Dosarul Gala Bute, care obținuse și ea anularea condamnării de 6 ani.
Constantin Niță cere acum liberarea condiționată în temeiul vechiului Cod penal, care prevedea posibilitatea punerii în libertate după executarea a 1/3 din pedeapsă în cazul deținuților în vârstă de peste 60 de ani. Problema e că lui Constantin Niță i-au fost aplicate prevederile noului Cod penal în momentul condamnării, considerate a fi mai favorabile, astfel că fostul ministru al Energiei nu mai poate beneficia de liberare la 1/3 din pedeapsă, ci la 1/2.
Instanța: „Nu a executat fracţia minimă obligatorie”
Ziare.com a consultat motivarea Judecătoriei Miercurea Ciuc din data de 18.10.2023 pentru a vedea cum i-a stricat instanța calculele lui Constantin Niță:
- „Petentul se află în executarea pedepsei începând cu 25.11.2022 care va expira la termen la data de 15.05.2026, urmând ca acesta să devină propozabil pentru a fi analizat din perspectiva liberării condiţionate începând cu data de 12.05.2024.
- Cu privire la legea penală aplicabilă din perspectiva liberării condiţionate, instanţa constată că în speţa de faţă se aplică noul Cod penal din 01.02.2014, iar nu vechiul Cod penal din 1968 întrucât, după cum rezultă din hotărârea de condamnare pronunţată de ÎCCJ, la condamnarea petentului s-a reţinut ca fiind legea penală mai favorabilă noul Cod penal, fiindu-i antrenată răspunderea penală în conformitate cu dispoziţiile Codului penal din 01.02.2014.
- Or, fiindu-i stabilită legea penală mai favorabilă prin prisma intervenţiei succesiunii de legi penale de la săvârşirea faptei până la pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitivă, executarea pedepsei, în absenţa intervenţiei unei noi legi penale de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la soluţionarea cererii de liberare condiţionată, este guvernată de lege penală care i s-a reţinut deja cu autoritate de lucru judecat
- În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani se poate dispune liberarea condiţionată după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani (…).
- În calculul fracțiunilor de pedeapsă se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate.
- În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
- Rezultă că pentru a se aprecia asupra liberării condiţionate a condamnatului, se impune, pe de o parte, îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute art. 100 CP, iar pe de altă parte, parcurgerea etapei evaluării prin intermediul comisiei pentru liberare condiţionată din cadrul penitenciarului unde persoana condamnată execută pedeapsa.
- Or, astfel cum rezultă din cele de mai sus, condamnatul nu a executat fracţia minimă obligatorie, urmând a împlini termenul pentru fi susceptibil de analiză la data de 12.05.2024, întrucât acesta la data de 19.09.2023 avea 491 zile executate, iar art. 100 alin. (2) Cod penal impune executarea efectivă a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în care se iau în calcul şi zilele considerate executate, însă fără ca durata efectiv executată din pedeapsă să fie mai mică de 1/3 potrivit alin. (4) al aceluiaşi art. 100.
- În concret, petentul execută o pedeapsă de 4 ani închisoare care reprezintă 1.460 zile închisoare, acesta a executat în arest preventiv 193 zile (28.06.2018-19.12.2018), iar începând cu 25.11.2022 până la data prezentei (18.10.2023) a executat efectiv 327 zile închisoare, în total 520 zile.
- Pentru a beneficia de dispoziţiile art. 100 alin. (2) ori alin. (4) Cod penal, se impune executarea a jumătate din pedeapsă, respectiv 730 zile închisoare, în care intră în calcul şi zilele care se consideră executate în baza muncii prestate.
- Aceste munci prestate trebuie înţelese în sensul cumulativ impus de dispoziţiile sus-amintite ale art. 100 Cod penal, respectiv că zile efective executate în detenţie cumulat cu zilele considerate executate în baza muncii prestate să atingă jumătate din durata pedepsei, fără ca zilele efective de detenţie să fie sub 1/3 din durata pedepsei.
- Ca atare, chiar dacă, în prezent, petentul a executat efectiv peste 1/3 din durata pedepsei (corespunzător a 486 zile), astfel cum a arătat apărătorul ales, petentul nu a putut să presteze muncă în interesul locului de detenţie şi nu are zile considerate executate în sensul art. 96 din Legea nr. 254/2013 care să suplinească numărul zilelor executate până la împlinirea fracţiei de jumătate din pedeapsă. Prin urmare, analizarea situaţiei petentului în perspectiva liberării condiţionate nu este posibilă înainte de împlinirea termenului legal”, se arată în documentul citat.
Acuzațiile DNA în dosarul fostului ministru PSD al Energiei
Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.
Niţă a intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme – parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.
„În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 – iunie 2014”, arătau procurorii.
