În fiecare an, în prima sâmbătă din luna noiembrie, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea morților. Pomenirea din această zi este cunoscută și sub denumirea de Sâmbăta morților sau Moșii de toamnă. Sâmbăta Morților este un prilej de pomenire a celor care nu mai sunt printre noi și este o zi importantă pentru creștinii ortodocși. De această zi sunt legate multe tradiții bisericești, precum și obiceiuri populare.
Sâmbăta morților sau Moșii de toamnă reprezintă o zi cu puternică semmnificație pentru ortodocși. Tradiţia creştină spune că ofrandele și darurile pentru sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de ei, cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. În amintirea celor adormiţi, urmaşii merg la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi a le aşeza flori şi lumânări aprinse la căpătâi. De Moșii de toamnă sau Sâmbăta Morților în biserica ortodoxă are loc ceea ce este numit parastas colectiv. Numele de parastas vine din limba greacă şi înseamnă a mijloci, a sta în locul cuiva. Potrivit tradiției creștine, numele vine de la faptul că noi, cei vii, mijlocim către Dumnezeu pentru cel mort. Parastasul se face, așadar, în speranţa că Dumnezeu, pentru jertfa noastră plină de iubire şi pentru rugăciunea făcută de cel care primeşte darul, va ierta păcatele pe care cel mort le-a făcut în decursul vieţii sale.
Tot potrivit tradiției, când cineva primeşte ceva slujit la Biserică sau acasă, el spune, pentru cel mort: Dumnezeu să-l ierte sau Bogdaproste. Bogdaproste înseamnă slăvit să fie Domnul. În timpul unui an calendaristic, în Biserica Ortodoxă există mai multe rânduieli privind parastasele colective, existând deci mai multe zile stabilite pentru acest lucru. În timpul unui an, românii de rit ortodox respectă aproximativ 20 de zile de Moși. Cele mai importante sunt Moșii de primăvară, celebrați odată cu cei 40 de Mucenici, Moșii de vară, în sâmbăta din Ajunul Rusaliilor, Moșii de toamnă, între 26 octombrie și 8 noiembrie, și Mosii de iarnă, înaintea Lăsatului de sec de carne pentru Postul Paştelui.
Ce este bine să faci de Moșii de toamnă – tradiții creștine
De Moșii de toamnă, creștinii respectă ritualuri menite să aducă liniște și pace sufletească atât celor care nu mai sunt printre noi, cât și lor înșiși. În cele mai multe zone din țară, creștinii merg la biserică cu pachete de mâncare și colivă, pentru a le împărți persoanelor nevoiașe. Scopul acestui gest este de a-i pomeni pe cei dragi care au plecat din această lume. Ca și în ceilalți ani, și în 2023 tradiția spune că în această zi de Moșii de toamnă, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați. Potrivit ritualului și rânduielii bisericii, în această zi se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți. Se spune că este bine să se aprindă cel puțin două lumânări, pentru a încălzi sufletele celor decedați.
Tradiții și obiceiuri populare de Sâmbăta Morților
Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc. Tradiţia, de care puțini mai țin cont în 2023, mai spune că de Moșii de toamnă e bine să fim împăcaţi cu toţi oamenii, să fim îmbrăcaţi curat, iar femeile să aibă capul acoperit.
De Sâmbăta Morților sau Moșii de toamnă, la biserică este indicat să aduci o sticlă mică de vin, colivă și bucate pregătite înainte, pentru a putea fi împărțite. Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe. Pachetele trebuie pregătite înainte de acasă și împărțite după terminarea slujbei, împreună cu o lumânare. În fiecare pachet trebuie adăugat și câte un colac, dar și un prosop. Odată cu pomelnicul, preotului i se va dă și un prosop, tămâie și cărbuni. Nu trebuie uitate nici lumânările. E nevoie de una pentru fiecare vas împărțit și pentru fiecare colac sau prescură. În Muntenia încă se păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.
Pomana se împarte oamenilor sărmani, dar se oferă și oamenilor din biserică, rudelor și vecinilor.
