Strategia naţională de sănătate 2023 – 2030 a fost adoptată, vineri, de către Guvern și vizează dezvoltarea programelor preventive şi un rol mai important pentru serviciile ambulatorii, potrivit ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila. Oficialul a precizat că Strategia de sănătate 2023-2030 este corelată cu strategii sectoriale, precum Planul naţional de control al cancerului sau Strategia pentru boli cardiovasculare şi cerebrovasculare.
„Îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate din România, inclusiv a creşterii duratei de viaţă în România se poate face prin dezvoltarea, pe de o parte, a programelor preventive care fac parte integrantă din noul contract-cadru, care a fost semnat în cursul acestui an de Casa de Asigurări de Sănătate. Iar implicarea medicilor de familie în momentul de faţă este mult mai consistentă şi aş vrea să le şi mulţumesc medicilor de familie pe această cale. Pe de altă parte, schimbarea balansului către serviciile ambulatorii, către centre medicale ambulatorii, centre comunitare, cabinete de medicină de familie, care să facă şi diagnosticul şi să dea şi tratament pacientului, este soluţia corectă, care, pe de o parte, apropie serviciile medicale de pacienţi şi pe de altă parte asigură şi sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate”, a explicat Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, potrivit Hotnews.
Ministrul Sănătății mai spune că un alt obiectiv al strategiei este creşterea colectărilor la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.
În ce priveşte necesitatea creşterii numărului de medici de familie, Rafila a declarat că în acest an, la concursul de rezidenţiat, a fost alocat cel mai mare număr de locuri de medicină de familie din istorie. Obiectivul este ca în trei-patru ani, pe măsură ce numărul medicilor de familie se va reduce prin pensionare, să existe posibilitatea înlocuirii lor. Pe de altă parte, în prezent 500.000 de persoane nu beneficiază de servicii de asistenţă medicală primară.
El a adăugat că, pentru a creşte numărul medicilor de familie din localităţile rurale, sunt importante şi condiţiile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.
„Noi o să le dăm atribuţii tot mai multe, încât să fie atraşi să practice medicina de familie, în sensul că să poată să facă diagnostic, să poată să pună diagnosticul şi să ofere o soluţie terapeutică pacienţilor. Însă ceea ce ţine de oferta unei localităţi mici, care înseamnă inclusiv educaţie sau grijă pentru copii, pentru că mulţi dintre medici sau asistenţii medicali sunt femei, trebuie să aibă acolo condiţii ca să poată să îşi crească rezonabil, să-şi îngrijească copiii, să educe copiii… Atunci discuţia este puţin mai amplă şi din cauza aceasta o să avem o discuţie foarte clară, încât să stabilim, pe baza unor modele de bună practică care există deja şi în ţara noastră sau există în alte ţări, o soluţie ca să atragă medicul de familie”, arată ministrul Sănătății.
Alexandru Rafila a mai declarat că strategia include şi o componentă care vizează integritatea cadrelor medicale şi a precizat că aceasta poate fi dobândită inclusiv prin informare: „Noi facem deja la Ministerul Sănătăţii astfel de întâlniri regionale, avem un parteneriat cu Departamentul de Justiţie al Statelor Unite. Nu este suficient să facem instruire pentru manager, dar ceea ce pot să vă spun cu siguranţă este că, în cadrul modulelor de management spitalicesc, care sunt desfăşurate la Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate, avem această prevedere referitoare la integritate şi la anticorupţie.”
